Parohia Istria

 

 

A. ISTORICUL COMUNITĂŢII PAROHIALE
[TOPONIME, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂŢII D.P.D.V. GEOGRAFIC, ISTORICO-GEOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC]
Parohia este situată în satul Istria, pe pământul multimilenar al Dobrogei, la 58 km distanţă de oraşul Constanţa, spre nord, în valea ghiolului Caranasuf (azi lacul Istria), pe un teren relativ plat, fără adăpostire spre crivăţ, la limita estică a Podişului Casimcea, cu cea mai mică altitudine, circa 15 metri. Un punct important de reper al amplasării sale pe harta geografică a Dobrogei este însemnata Cetate Histria, întemeiată la mijlocul secolului VII î.Hr., pe ţărmul vestic al Pontului Euxin, de coloniştii greci veniţi din Milet ( în Asia Mică), faţă de cetate, Istria se află la 6 km depărtare. Satul s-a numit Caranasuf până în anul 1924 când, prin intervenţia autorităţilor locale şi a domnului Constantin Brătescu, profesor de geografie la Şcoala Normală de învăţători din Constanţa, satul preia numele de mare rezonanţă al Cetăţii Histria, în apropierea căreia se găseşte. Astfel, satul Caranasuf devine satul Istria. Mărturiile bătrânilor, moştenite prin viu grai de la o generaţie la alta, sunt primele date culese care vorbesc despre înfiinţarea satului în jurul anului 1760 de către turci. Despre populaţia bulgară, aşezată în comună, se ştie că în cimitir există o piatră funerară din anul 1828, sub care odihneşte un membru al familiei Ruscu, una din primele familii de bulgari venite în Caranasuf; se spune despre această familie că era încuscrită cu grecii cu care a avut legături comerciale. Alte dovezi despre înfiinţarea satului, în afară de tradiţia orală, nu se cunosc. Din punct de vedere al ştiinţei de carte, în Caranasuf (Istria de azi), se poate vorbi numai după construirea bisericii, adică după 1860. Local de şcoală nu era la acea dată în sat. Cunoşteau buchiile cărţii doar cei puţini (dornici de a deveni preoţi), care urmau cursuri de teologie la Eschi-Baba ori la Tulcea. Sistemul obişnuit de a ţine socoteli sau orice însemnări era răbojul păstrat de epitropul bisericii. Astăzi, în centrul satului, este ridicat un monument în cinstea eroilor români căzuţi în cel de-Al II-lea Război Mondial, iar în curtea bisericii se găsesc 25 de cruci închinate eroilor, datând din acea perioadă.

B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE
[ISTORIA ZIDIRII EI] După nenumărate intervenţii ce au fost făcute de către creştinii bulgari din localitate la autorităţile turceşti de la Babadag, în anul 1857, s-a aprobat construirea unei biserici ortodoxe, aşa cum dispuneau autorităţile otomane: nu trebuia să fie mai înaltă decât casele satului, să nu aibă turle, nici clopot, nici clopotniţă, pentru a se deosebi de geamii. Din această cauză, temelia bisericii s-a pus la 50 cm sub nivelul caselor, iar pereţii zidiţi de 90 cm au fost înălţaţi cu piatră adusă de la ruinele Cetăţii Histria cu carele cu boi, iar pentru ca biserica să aibă acustică, în lipsa turlelor, s-au introdus în pereţi 53 de amfore.

[PISANIA ] Biserica poartă hramurile „Sfânta Treime“ şi „Sfântul Ierarh Nicolae“, cum se constată din pisania în limba slavonă de la intrarea în biserică: „În Hristos credeţi şi iubiţi-L, nu-L supăraţi. Apropiaţi-vă, cuvântare din caranasuf. Aceasă biserică cu hramul „Duminica Mare – Sfânta Treime s-a zidit în amintirea Sfântului Ierarh Nicolae. S-a împlinit voia Domnului în anul 1860 august 18“.
[ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCŢII] Biserica este în formă de cruce cu faţada în stil oriental turcesc, având trei arcade. Faţada principală dinspre vest este în stil răsăritean, cu cinci arcade joase la nivelul solului, spre pridvor, şi trei semicercuri pe linia de cornişă a acoperişului. Între aceste două elemente arhitecturale, două ferestre sunt decupate simetric pe faţadă, pentru luminarea cafasului; în axul peretelui, sunt aşezate icoana Sfântului Nicolae şi pisania în limba slavonă. Pardoseala interioară este cu 50 cm sub nivelul terenului exterior amenajat. Intrarea în biserică se face nu urcând trepte, ci coborând pe sub arcada centrală din faţadă în pridvorul deschis, desfăşurat pe tot frontonul clădirii şi, de aici, în biserică. Pentru a spori rezonanţa acustică, în pereţii interiori longitudinali, sub tavan, precum şi în pereţii absidelor, sunt montate un număr de 53 de ulcioraşe din lut, de 20-30 cm adâncime. În concluzie, din punct de vedere arhitectural, atât elementele planimetrice, cât şi plastica faţadei principale sunt de factură răsăriteană de artă bizantină.

[PICTURA] Pictura în tehnica fresco se găseşte numai la Proscomidiar. A fost scoasă la lumină, de sub tencuială, în anul 1967, şi datează din anul 1862, având ca temă reprezentarea euharistică a Mântuitorului în Sfântul Potir, apoi a Maicii Domnului şi a Sfântul Ioan; sus, Dumnezeu Tatăl. Astăzi, abia se mai distinge.

[OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ŞI CĂRŢI VECHI] Ca obiecte de cult cu valoare documentară se păstrează icoana Sfântului Nicolae, pictată în 1846 şi cea a Sfintei Treimi, din 1858, cu text în limba slavonă, cu litere chirilice; există încă un potir de argint. Icoana Sfântului Gheorghe din cadrul catapetesmei, pictată în 1862, este singura semnată de pictorul Ştefan Zahariev. Altă icoană importantă, nedatată, purtând patina anilor, pictată pe pânză, are pe o faţă pe Sfântul Nicolae, iar pe cealaltă pe Sfântul Gheorghe2; Octoih (1845), Minei (1848), Apostol (1848), Triod (1851), Minei (1863 – toate lunile), Catavasier (1863), Evanghelie (1865), Psaltire (1865), Slujba Învierii (1882), Psaltire (1889), Triod (1897).

[ŞIRUL PREOŢILOR]: Dumitru Cogibaşu (sec. al XIX-lea), primul preot din Istria, Petre Arbore (sec. al XIX-lea), Manole Popescu (sec. al XIX-lea), Ion Stănescu (sec. al XIX-lea), Ion Tofan (sec. al XIX-lea), Constantin Jipescu (1895-1940), Ioan Măntoiu (1938-1986), Vasile Constantinescu (1986-1992), Vasile Băltăreţu (1992), Ştefan Gabriel Girel (1992-1994), Ştefan Brătan (1994-2001) şi Nicolae Herţa (din 2001).

C. CIMITIRUL
Cimitirul din satul Istria datează din 1828, existând şi astăzi morminte sau cruci din acea perioadă.

D. ACTIVITĂŢI CULTURALE ŞI FILANTROPICE ÎN TRECUT
[ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] De la data de 7 septembrie 2007, în urma demersurilor iniţiate de preotul paroh Herţa Nicolae, biserica figurează în lista monumentelor istorice – secţiunea arhitectură – la clasa A (CT-II-m-A-20919), conform Ordinului Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2360/2007, al Direcţiei Monumentelor Istorice Bucureşti. Din aprilie 2008, s-a construit, lângă biserică, clădirea care adăposteşte un muzeu de artă religioasă unde sunt expuse obiectele de patrimoniu religios ale bisericii, cele mai multe datând din anul 1848 (icoane vechi, veşminte preoţeşti, cărţi de slujbă, Sfânta şi dumnezeiască Evanghelie, cruci, cădelniţe etc.). În anul 2011, Parohia Istria a participat la Proiectul Patriarhiei Române şi al Organizaţiei World Vision – România, „Alege şcoala“, trimiţând în tabără la Mănăstirea Caraiman, 3 copii provenind din familii defavorizate, implicându-i ulterior şi la concursurile organizate în cadrul acestui proiect. De-a lungul anilor, au fost organizate mai multe pelerinaje în ţară şi peste hotare, în Bulgaria, în vizită la locurile natale ale enoriaşilor.

E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI
[ACTIVITĂŢI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ş.a.] În anul 2009, biserica a intrat în Programul Naţional de Restaurare şi, în prezent, ne aflăm în procesul de restaurare-consolidare prin Institutul Naţional al Patrimoniului. Actualmente, parohia şi-a îmbogăţit inventarul imobil cu o trapeză, o clopotniţă şi un muzeu. În fiecare an, cu ocazia sărbătorilor de iarnă şi de Sfintele Paşti, copiii susţin în faţa enoriaşilor concerte de colinde/cântări religioase, primind de la credincioşi şi sponsori pachete cu cele necesare pentru o masă îmbelşugată de sărbători. De asemenea, cu ajutorul unor oameni cu dare de inimă, sunt donate, periodic, hăinuţe, jucării, kituri sanitare pentru copiii şi bătrânii din localitate. Biserica
din satul Istria a fost inclusă în circuitul turistic Constanţa-Istria-Cheile Dobrogei prin Programul Regio (Iniţiativă locală. Dezvoltare regională), editându-se, cu această ocazie, pliante şi ghidul turistic intitulat „Turism ecumenic“. Parohia este implicată în mai multe parteneriate educaţionale cu unitatea de învăţământ din localitate, Şcoala Gimnazială nr.1 Istria, precum şi cu Şcoala Gimnazială „Gheorghe Lazăr“ din localitatea Corbu, judeţul Constanţa.

F. DATE DE CONTACT PAROHIE
[HRAM] „Sfânta Treime“ şi „Sfântul Mare Ierarh Nicolae“.
[ADRESA] Str. Bisericii, nr. 1, localitatea Istria, jud. Constanţa.
[OFICIU PAROHIAL] email parohiaistria@yahoo.com.
Nu are telefon şi nici site oficial.

Preot paroh: HERŢA NICOLAE
Data naşterii: 13.10.1978
Studii: Masterat în Teologie
Hirotonit preot: 08.11.2001
Telefon: 0724531073

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept

%d bloggers like this: