A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIME, PREZENTARE GENERALĂ A LOCALITĂȚII D.P.D.V GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Satul Pantelimon nu s-a întemeiat la o dată cunoscută. Urme de așezări omenești pe aceste locuri se găsesc încă din cele mai vechi timpuri. Pe teritoriul comunei Pantelimon s-au găsit fragmente de oale vechi din epoca bronzului, atestând existența vieții omenești încă de aproximativ 2500 – 3000 de ani. S-au mai găsit fragmente de ceramică și monede din timpul romanilor și bizantinilor. Pe teritoriul comunei Pantelimon, au fost identificate și localizate urmele cetății romane „Ulmetum” care făcea parte din sistemul de apărare al „limesului dunărean” construit de Împăratul Traian. Din analiza documentelor arheologice existente, în zonă este atestată o locuire continuă până în perioada feudală. Cetatea a fost atacată și distrusă însă în repetate rânduri de atacurile goților. Referitor la actualele localități situate pe teritoriul comunei Pantelimon, până în prezent nu se cunosc date exacte stabilite pe bază de documente scrise, arheologice, privind vechimea acestora.
În secolul al XVIII-lea avem denumirea de „Ceatal Orman” – binefacerile pădurii, dovedind prezența pădurilor în această zonă ca element primordial. Între anii 1911-1914 marele arheolog Vasile Pârvan face săpături la cetatea Ulmetum. Ionescu Dobrogeanu arăta în lucrarea ,,Dobrogea în pragul secolului al XX-lea” scrisă în 1904 , că satul Pantelimon a fost înființat de români, pe ruinele fostului sat tătăresc Ceatal Orman (furca pădurii sau binefacerile pădurii) distrus în războiul din 1855, aici fiind reşedinţa Hanului tătarilor dobrogeni. După 1878 primii locuitorii sunt doi transilvănenii Căciulă şi Nicolae Pană, care au ajuns în ziua de 27 iunie, ziua Sf. Pantelimon. Cei doi au hotarât ca numele satului să fie Pantelimon. În 1892 se construieşte o biserică cu hramul Sf. Pantelimon, prin contribuţia locuitorilor. Legenda spune că localitatea Pantelimon s-a format în jurul târlei unor ciobani care se află în zona actuală centrală. Acestora li s-au adaugat locuitorii veniți de peste Dunăre, din Țara Românească, Transilvania și Moldova. Păstorii transilvăneni au trecut pe un drum străvechi ce ducea din Carpați la vadurile Dunării și deseori îi prindea iarna pe aceste meleaguri. Agronomul român Ion Ionescu de la Brad amintește, într-o lucrare publicată în 1850, că “păstorii români vin din Transilvania și dau valoare pământului necultivat din Dobrogea”. Prima mențiune documentară legată de satul Pantelimon o găsim în “Harta teatrului de război din Europa” din anii 1828 – 1829, înainte de Tratatul de la Adrianopol și publicată în 1835 de către Statul Major al Armatei Ruse.
B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE.
[ISTORIA ZIDIRII EI] Primul locaș de cult a fost ridicat de locuitorii localității în anul 1892, fiind construit din gard de nuiele și pământ pe temelie de piatră, care cu timpul s-a ruinat, ceea ce a determinat credincioșii să ridice un nou locaș de închinare în mijlocul satului în anul 2011, din beton armat, cu hramul Sfântul Pantelimon, care servește și astăzi cu unele îmbunătățiri drept biserică parohială.
[PISANIE] Construcția Bisericii a durat 4 ani, până în anul 1896, când s-a și sfințit de către Episcopul Dunării de Jos Partenie, protoiereu fiind preotul Constantin C. Rădulescu, conform pisaniei așezate deasupra ușii de la intrarea în biserică. În anul 1940 a avut loc un cutremur, când plafonul bisericii a fost dărâmat. Biserica a fost profanată în timpul războiului de întregire a neamului 1916-1918 când întreaga comună și-a dat contribuția eroică, prin jertfele cetățenilor și a ruinei gospodăriilor. Slujba de sfințire a fost săvârșită de Episcopul Gherontie în ziua de 22 februarie 1930, în prezența oficialilor vremii.
[ARHITECTURA, PLAN DIMENSIONAL, MATERIALE DE CONSTRUCȚII] Arhitectura sfântului lăcaș este una obișnuită, în forma de cruce.
[PICTURĂ] Pictura este realizată de pictorul Gogea Aurel. [ANEXE] . Clopotnița este detașată de biserică.
[OBIECTE DE CULT VECHI] Biserica nu deține obiecte de valoare [ȘIRUL PREOȚILOR] Primul preot paroh al noii biserci a fost Iacob Florea care a păstorit în perioada 1890-1920; Balaban Parocescu (1920-1935), Alexe Necşulescu (1935-1949), arestat de comunişti, Andrei Perian (1949-1952), Gheorghe Oprea (1952-1977), Moroianu Constantin (1977-1995), Guţu Cornel (1995-2003), Mănăilă Robert George (2003-2014) – perioadă în care se construieşte o nouă biserică, în prezent parohia este pastorită de preotul Dragomirescu Cătălin (numit în 2014).
C. CIMITIRUL. Parohia deține cimitir.
D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT. Parohia s-a ocupat din totdeauna de creșterea duhovnicească a enoriașilor prin activități culturale și filantropice, prin catehizarea copiilor, diferite programe în parteneriat cu școala din localiate, pregătirea zilelor naționale dar și unele zile naționale bisericești, serbări de colinde, pelerinaje la diferite obiective turistice religioase de la noi din țară etc.
E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISINARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] Parohia se ocupă în continuare de păstrarea credinței vie în sufletele enoriașilor dar și atragerea tinerilor și copiilor continuând parteneriatul cu Şcoala și cu Grădinița, în colaborarea cu Primăria din localitate derulând în fiecare an școlar mai multe activități cultural-educative, acțiuni de întrajutorare a familiilor sărace și programe de catehizare.
F. DATE DE CONTACT PAROHIE. [HRAM] „Sfântul Pantelimon” [ADRESA], Pantelimon, Jud. Constanța, cod poștal 927230, [OFICIU PAROHIAL] Nu are e-mail, telefon și site oficial.
BIBLIOGRAFIE: Mihail Şerbănescu, Comuna Pantelimon , Judeţul Constanţa, ed. Romart Design
