Parohia Ciobanu

A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIME, PREZENTARE GENERALĂ A LOCALITĂȚII D.P.D.V GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Satul Ciobanu nu s-a întemeiat la o dată cunoscută. Urme de așezări omenești pe aceste locuri se găsesc încă din cele mai vechi timpuri. Pe teritoriul comunei Ciobanu s-au găsit fragmente de oale vechi din epoca bronzului, atestând existența vieții omenești încă de aproximativ 2500 – 3000 de ani. S-au mai găsit fragmente de ceramică și monede din timpul romanilor și bizantinilor. Pe teritoriul comunei Ciobanu, au fost identificate și localizate urmele cetății romane „Cius” care făcea parte din sistemul de apărare al „limesului dunărean” construit de Împăratul Traian. Din analiza documentelor arheologice existente, în zonă este atestată o locuire continuă până în perioada feudală. Cetatea a fost atacată și distrusă însă în repetate rânduri de atacurile goților. Referitor la actualele localități situate pe teritoriul comunei Ciobanu, până în prezent nu se cunosc date exacte stabilite pe bază de documente scrise, arheologice, privind vechimea acestora. Legenda spune ca localitatea Ciobanu s-a format în jurul târlei unor ciobani care se află în zona actuală centrală a satului. Se spune că ciobanii au avut un bordei mai spre baltă, dincolo de Baroi. Într-o vară, în urma inundațiilor provocate de Dunăre, apele au acoperit bordeiul ciobanilor iar unul s-a înecat. De aceea, locului i-a rămas numele de “Groapa Ciobanului” sub care denumire este înregistrat și în documentele cartografice de la începutul secolului XIX-lea, iar în jurul târlei ciobanilor, așezată pe coastă, cu vremea s-a ridicat un sat nou. Printre primii locuitori veniți la “Groapa Ciobanului” au fost cei din Maducea, sat ce a existat la răsărit de Ciobanu, la 3 km distanță (locul poartă și astăzi același nume). În vremea domnitorului fanariot Caragea și peste satul Maducea s-a abătut molima ciumei, iar locuitorii s-au răspândit prin bălți și împrejurul târlei de la “Groapa Ciobanului”. După Maduceni, în comuna Ciobanu au venit locuitorii satului Ulmi, formând cartierul Ulmeni, deosebindu-se astfel de vechea așezare Ciobăneni. Acestora li s-au adăugat locuitorii veniți de peste Dunăre, din Țara Românească, Transilvania și Moldova. Păstorii transilvăneni au trecut pe un drum străvechi ce ducea din Carpați la vadurile Dunării și deseori îi prindea iarna pe aceste meleaguri. Agronomul român Ion Ionescu de la Brad amintește, într-o lucrare publicată în 1850, că “păstorii români vin din Transilvania și dau valoare pământului necultivat din Dobrogea”. Prima mențiune documentară legată de satul Ciobanu o găsim în “Harta teatrului de război din Europa” din anii 1828 – 1829, înainte de Tratatul de la Adrianopol și publicată în 1835 de către Statul Major al Armatei Ruse. În această hartă, satul Ciobanu este menționat cu numele de “Groapa Ciobanului” cu 1 – 5 gospodării. Numele satului de “Groapa Ciobanului” s-a păstrat până la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar în scriptele bisericești în 1906 se trecea tot “Groapa Ciobanului”. Revoluția de la 1989 a cuprins și locuitorii comunei Ciobanu, aducând schimbări importante în rândul locuitorilor. Astfel de momente ale Revoluției din 22 decembrie 1989 au fost prinse și apărate cu strășnicie de profesorul Roșioru Alexandru care atunci a fost directorul scolii și care a apărat zi și noapte alături de preotul Costea Vasile identitatea și numele localitătii Ciobanu.

B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI] Primul locaș de cult a fost unul rudimentar, ridicat de locuitorii localității în nord-vestul așezării, fiind construit din gard de nuiele și pământ care cu timpul s-a ruinat, ceea ce a determinat credincioșii să ridice un locaș de închinare în mijlocul satului, din piatră și cărămidă, cu hramul „Sfântul Ioan Teologul”, care servește și astăzi cu unele îmbunătățiri drept biserică parohială. Din însemnările găsite în arhiva bisericii lăsate de Preotul Ioachim N. Morariu, rezultă că noua construcție a actualei biserici a început în anul1880 din “inițiativa unui comitet și cu banii credincioșilor”. [PISANIE] Construcția Bisericii a durat 16 ani, până în anul 1896, când s-a și sfințit de către Episcopul Dunării de Jos Partenie, protoiereu fiind preotul Constantin C. Rădulescu, conform pisaniei așezate deasupra ușii de la intrarea în biserică. În anul 1940 a avut loc un cutremur, când plafonul bisericii a fost dărâmat. Biserica a fost profanată în timpul războiului de întregire a neamului 1916-1918, când întreaga comună și-a dat contribuția eroică, prin jertfele cetățenilor și a ruinei gospodăriilor. Slujba de sfințire a fost săvârșită de Episcopul Gherontie în ziua de 2 februarie 1930 în prezența oficialilor vremii.
[ARHITECTURA, PLAN DIMENSIONAL, MATERIALE DE CONSTRUCȚII] Arhitectura sfântului lăcaș este una obișnuită, în forma de cruce.
[PICTURĂ] Pictura a fost făcută odată cu ridicarea bisericii de pictorul N. Stănescu și nu reprezintă un monument de artă.
[ANEXE] Atât biserica cât și casa parohială au fost restaurate în anul 1942 cu ajutorul credincioșilor, iar în prezent casa parohială a fost renovată după anul 2005. Clopotnița este detașată de biserică și a fost construită ulterior, după anul 2005 adăugându-se și o trapeză lipită de clopotniță.
[OBIECTE DE CULT VECHI] Biserica nu deține obiecte de valoare [ȘIRUL PREOȚILOR] Primul preot paroh al noii biserci a fost Iacob Florea care a păstorit până în 1874 când a fost ucis de turci, preotul Mihalache Parocescu (1874-1907) sub care s-a și sfințit biserica, preotul Alexe Moroianu (1907-1909), preotul Andrei Popescu (1909-1923), Ieromonahul Roman Ionescu (1923 – 1 mai 1925), Ieromonahul Ioachim N. Morariu (sfârșitul lui 1925). Parohia devenind vacantă a fost încredințată de Episcopul Gherontie în suplinire preotului Ioan C. Apostol, pregătit pentru Cadrilater în vara anului 1925 și care păstorește aici până la 1 decembrie 1926, succedându-i fiul său preotul Gheorghe I. Apostol (1926-1943) care a adus și o contribuție la îmbunătățirea locașului de cult, păstorind vreme mai îndelungată ca și paroh dar și preot slujitor, preotul Vasile D. Popescu (1943-1947). Deasemenea, în amintirea locuitorilor a rămas preotul Constantin Mitu (1947-1959), în prezent parohia fiind pastorită de preotul Costea Vasile numit în 1974, în timpul căruia s-au facut reparații însemnate acestui lăcaș de cult. Astfel, în 1992 după ce a fost refăcută pictura interioară de către Nicolae Rădulescu din Constanța, biserica a fost resfințită de I.P.S. Lucian. Cu aprobarea I.P.S. Teodosie, în data de 21 aprilie 2004 au fost aduse la Parohia Ciobanu, Moaștele Sf. Grigore Decapolitul (sec. VIII) de la Mănastirea Bistrița – Rm. Valcea. În fiecare an pe 8 mai se sărbătorește hramul bisericii Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Teologul, la care participă mulți credincioși, aducând omagiu celor care sunt și care au fost pe aceste meleaguri, iar din octombrie 2014 preotul Ilie Constantin – slujitor.

C. CIMITIRUL. Parohia nu deține cimitir.

D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT. Parohia s-a ocupat din totdeauna de creșterea duhovnicească a enoriașilor prin activități culturale și filantropice, prin catehizarea copiilor, diferite programe în parteneriat cu școala din localitate, pregătirea zilelor naționale dar și unele zile naționale bisericești, serbări de colinde, pelerinaje la difeite obiective turistice religioase de la noi din țară etc.

E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITAȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] Parohia se ocupă în continuare de păstrarea credinței vie în sufletele enoriașilor dar și atragerea tinerilor și copiilor, continuând parteneriatul cu Liceul Tehnologic și cu Grădinița, în colaborarea cu Primăria din localitate derulând în fiecare an școlar mai multe activități cultural-educative, acțiuni de întrajutorare a familiilor sărace și programe de catehizare.

F. DATE DE CONTACT PAROHIE. [HRAM] „Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Teologul” [ADRESA] Str. Crinului, nr. 28, loc. Ciobanu, jud. Constanța, Cod poștal 907055; [OFICIU PAROHIAL] Nu are e-mail, telefon și site oficial.

BIBLIOGRAFIE: Hrisov, 2 feb. 1930, document păstrat în arhiva bisericii parohiale; Rosioru, Prof. Alexandru, Roșioru, Prof. Aura-Ana, Viața și istoria locuitorilor din Ciobanu și Satul Miorița, Ed. Ex-Ponto, 2006; Sinodiconul Sfintei Biserici din parohia Ciobanu cu hramul “Sfântul Ioan Teologul” din comuna Ciobanu, Județul Constanța, înființat de Prea Sfințitul Episcop al Constanței D. D. Ilarie, 1925; http://www.primaria-ciobanu.ro/istoric.html.

Material realizat de Pr. Ilie Constantin / 0769.188.662 / constantin_ilie@ymail.com
Parohia Ciobanu