A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE [TOPONIME, PREZENTARE GENERALĂ A LOCALITĂȚII D.P.D.V GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Parohia este situată în satul Dorobanţu, Comuna Nicolae Bălcescu, Judeţul Constanţa, pe şoseaua naţională Constanţa-Bucureşti, km 37. Ȋn acest moment face parte din Protoieria Carsium dar iniţial a făcut parte din Protoieria Medgidia. Satul Dorobanțu se afla în antichitate pe drumul roman central dobrogean ce venea din sud, de pe teritoriul Bulgariei de astăzi, trecea prin Adamclisi, Mircea Vodă, Dorobanțu, Mireasa, Cheia, Slava Rusă (Ibida) și ajungea la Isaccea (Noviodunum); unde se cunoaște că exista un vad de trecere peste Dunăre. Acest drum important se intersecta în zona satului cu un alt drum ce făcea legătura între Tomis și Capidava. Numele antic al satului nu se cunoaște în forma sa completă: VICUS HI… Înainte de 1877 satul era locuit de tătari, numele său fiind Belaru după numele unui pașă turc. Așezarea este amintită de Vasile Pârvan în lucrarea sa ,,Ulmetum” și de istoricul călător turc Evlia Celebi. După războiul din 1877, maiorul I. Negrea îi schimbă denumirea în Dorobanțu. Totodată acesta parcelează localitatea desemnând locurile pentru școală, biserică și cimitir. Tot după acest război, localitatea este părăsită de tătari și colonizată cu români din județele Brăila, Galați, Făurei, Iași, Sibiu, care au fost împroprietăriți cu aproximativ 10 ha de membru de familie (dându-li-se pământ chiar și câinilor), după o expresie din tradiția locală. Acești locuitori colonizați se ocupau cu agricultura și creșterea animalelor. Locurile de muncă din această localitate au fost oferite de S.M.A. și C.A.P., în prezent desființate, și urmare acestei realități, o mare parte a locuitorilor au plecat la muncă în străinatate. Localitatea deține școală generală I-VIII, cămin cultural și în centru un monument al eroilor.
B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI] Prima Biserică a fost zidită din chirpici în anul 1897 și a rezistat până în anul 1922, când a fost dărâmată, preot fiind atunci Radu Jipa. În anul 1913 începe o construcția unei noi Biserici din cărămidă în timpul preotului I. Popescu, Biserica fiind finalizată și sfințită în 1922. Construcția acestei Biserici a fost sprijinită de generalul N. Dumitrescu, de soția lui Virginia și de capitanul Papaianopol Ion care a umblat prin orașele țării strângând fonduri și ofrande. Această Biserică a fost avariată la cutremurul din 1940, demolarea ei definitivă făcându-se în anul 1959 cu aprobarea Arhiepiscopiei Dunării de Jos. În anul 1958 s-a cumparat o casă din chirpici care a fost folosită ca Biserica, fiind renovată din temelii în anul 1981 de preotul Frigioiu Gheorghe. Ulterior, în anul 1987, pentru că această construcție nu avea turlă, actualul preot Velicu Mihail atașează un pridvor cu turlă cu utilitatea de clopotniță. În curtea actualei Biserici, preotul Velicu Mihail, începe în anul 2008, folosind momentul alegerilor locale, construcția unei noi Biserici, momentan (în 2015) construcția fiind terminată, lucrându-se în prezent la finisajul pardoselii. Biserica nouă este în formă de cruce cu trei turle, lungimea este de 26 m, lățimea de 11 m, în dreptul strănilor este de 15 m, înălțimea fiind de 26 m. Este construită din cărămidă Poroterm, consolidată cu 38 de stâlpi din beton armat încastrați în zidărie, pe temelie de beton armat, construcția având gradul de rezistență 2, fiind concepută să reziste la calamități conform afirmației arhitectului autorului proiectului Teodor Ion „ca în cazul unei deflagrații dacă zidăria din cărămidă va ceda, Biserica va rămâne pe verticală susținută de cei 38 de stâlpi de rezistență”. Biserica este tencuită în exterior cu terase din cariera locală din Nicolae Bălcescu, este învelită cu tablă de aluminiu de proveniență germană.
[OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ŞI CĂRŢI VECHI] Ca obiecte vechi de inventar în biserica în care se slujeșjte în prezent, se află catapeteasma vechii Biserici demolate împreună cu 6 icoane de aceeași proveniență.
[ȘIRUL PREOȚILOR] Primul preot Radu Jipa apoi Ion Popescu, Simion Sampetru, Ion Tudorache, Florea Panait, Banica Vasile, Frigioiu Gheorghe și din anul 1986 actualul preot Velicu Mihail.
C. CIMITIRUL. Este pe locul repartizat de la înființarea satului, și nu deține personalități.
D. ACTIVITATI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT. [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] La strană exista un cor, parohia fiind implicată în ajutorarea familiilor nevoiașe.
E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITAȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] Activităţi pastoral-misionare, filantropice, catehetice.
F. DATE DE CONTACT PAROHIE. [HRAM] „………….” [ADRESA] Str. ………., sat Dorobanțu, jud Constanța. [OFICIU PAROHIAL] ….
Bibliografie: Arhiva parohială Dorobanțu, arhiva parohială Nicolae Bălcescu; arhiva Municipiului Medgidia; Vasile Pârvan ,,Ulmetum”, Evlia Celebi, istoric turc.