A. ISTORICUL COMUNITǍŢII PAROHIALE [PREZENTAREA GENERALǍ A LOCALITǍŢII D.P.D.V. GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC.] Oraşul Murfatlar este situat în vestul judeţului Constanţa, la o distanţǎ de 18 km. Pentru a vorbi despre Murfatlar, trebuie mai întâi sǎ cunoaştem aspectele inedite ale istoriei care dovedesc originile localitǎţii Basarabi. În 1957 , în urma unor sǎpǎturi la cariera de cretǎ s-a descoperit o aşezare monahalǎ compusǎ din locuinţe, chilii, morminte şi un numǎr de şapte bisericuţe sǎpate în dealul de cretǎ, datând din sec. IX d. H., despre care am putea spune cǎ reprezintǎ prima atestare a unei aşezǎri locuite pe teritoriul oraşului. Prima denumire sub care a fost cunoscutǎ localitatea a fost aceea de “Murfatlar”. Dupǎ cum putem vedea în lucrarea “Murfatlar-legendǎ şi adevǎr” a lui Fichret Mujdaba, denumirea de Murfatlar vine de la “Murvet” (om generos). În timp aceastǎ denumire s-a transformat în Murfat iar apoi în Murfatlar, adicǎ “urmaşii lui Murfat”. Aşezarea a fost populatǎ dupǎ anul 1855 de cǎtre o garnizoanǎ turceascǎ si apoi de cǎtre tǎtarii aduşi din Crimeea. Denumirea de Murfatlar se pǎstreazǎ pânǎ în anul 1921, când, printr-un proiect de lege, s-a schimbat denumirea mai multor localitǎţi din Dobrogea printre care şi cea de Murfatlar în Basarabi. Denumirea de Basarabi se pǎstreazǎ pânǎ în anul 1965 când devine Murfatlar pentru 10 ani, apoi, din 1975, numele redevine Basarabi. În data de 26 iunie 2007 Camera Deputaţilor a adoptat legea de revenire la denumirea Murfatlar. Legea a fost adoptatǎ de Senat la 4 decembrie 2007 şi publicatǎ în Monitorul Oficial pe 21 decembrie 2007. Activitatea economicǎ se bazeazǎ în principal pe comerţ, urmat imediat de transporturi, servicii, agriculturǎ şi construcţii. Turismul reprezinta o componentǎ importantǎ în viaţa social-economicǎ a oraşului, având ca axǎ principalǎ obiective cultural-istorice recunoscute şi ocrotite de lege. În Murfatlar se aflǎ una dintre cele 13 destinaţii turistice religioase din ţarǎ : complexul monahal rupestru de la Murfatlar, unul dintre cele mai vechi lǎcaşuri de cult din România, considerat a fi de o inestimabilǎ valoare şi datoritǎ inscripţiilor cu caractere gotice, germanice, greceşti şi slavone din interior.
B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE [ISTORIA ZIDIRII EI]. Terenul pentru bisericǎ a fost dat în folosinţǎ în anul 1999 si a fost sfinţit de cǎtre Protoiereu Vasile Copacenco, protoieria Medgidia, iar lucrǎrile la construcţia bisericii s-au desfǎşurat între anii 2000- 2003. Slujba de sfinţire a fost oficiatǎ de ÎPS Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului, împreunǎ cu un sobor de preoţi şi diaconi, conform pisaniei aşezate la intrarea în bisericǎ:”Cu vrerea Tatǎlui, cu ajutorul Fiului şi împreunǎ cu lucrarea Duhului Sfânt, s-a ridicat acest sfânt lǎcaş de închinare între anii 2000-2003, spre lauda lui Dumnezeu si cinstirea Sfinţilor Mari Împǎraţi şi întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa Elena, pentru împlinirea trebuinţelor religioase ale credincioşilor ortodoxi din parohia Basarabi. Pentru aceste lucrǎri au purces întru ostenealǎ cu timp şi fǎrǎ timp Preot Paroh Petcu Marian împreunǎ cu credincioşii din parohie, sprijiniţi fiind de membrii Consiliului Parohial şi ai Comitetului Parohial, cu îndemnul şi binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului. Un sprijin deosebit la ridicarea acestui Sfânt lǎcaş a adus Consiliul Local al oraşului Basarabi împreunǎ cu Primarul oraşului Basarabi Nicolae Crivineanu. Scrie Doamne în cartea vieţii pe toţi ostenitorii şi binefǎcǎtorii acestui sfânt lǎcaş de închinǎciune. Slujba de sfinţire s-a oficiat în ziua de 4 octombrie 2003, de cǎtre Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului, înconjurat de un sobor de preoţi.”
[ARHITECTURA, PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCȚII] Biserica este construitǎ în formǎ de cruce şi înzestratǎ cu mobilierul trebuincios şi cu tot ceea ce este necesar bisericii, catapeteasmǎ, strane, scaune arhiereşti din stejar. Biserica dispune de o suprafaţǎ totalǎ de 180mp, cu zidǎrie din cǎrǎmidǎ şi acoperiş de tablǎ.
[PICTURA] Pictura bisericii a fost realizatǎ de cǎtre pictorul Iulian Lembrǎu, în frescǎ, şi a fost finalizatǎ în anul 2004.
[OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ȘI CĂRȚI VECHI]Biserica nu deţine sfinte moaşte, icoane fǎcǎtoare de minuni sau carţi vechi.
[ȘIRUL PREOȚILOR] Preot Paroh Petcu Marian şi Preot Petiu Eugen preot împreunǎ-slujitor.
C. CIMITIRUL. Parohia nu deţine un cimitir parohial, înmormântǎrile se oficiazǎ în cimitirul oraşului Murfatlar.
D. ACTIVITǍŢI CULTURALE ŞI FILANTROPICE ÎN TRECUT. [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ]
În prezent parohia este în parteneriat cu Şcoala nr 1, Liceul Teoretic Murfatlar dar şi cu Grǎdiniţa. Activitatea misionarǎ a preoţilor este întregitǎ ocazional de participarea la orele de religie ţinute în şcoli dar şi la evenimente importante din viaţa socio-culturalǎ a oraşului: Ziua Eroilor, Ziua Naţionalǎ a României dar şi la Ziua Armatei.
E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a. ] Periodic se fac cateheze cu enoriaşii, în special în zilele de miercuri, dupǎ slujba Sfântului Maslu.
F. DATE DE CONTACT PAROHIE. [HRAM] „Sfinţii Împǎraţi Constantin şi Elena”, [ADRESA] Str. M. Kogǎlniceanu, nr 29B, localitate Murfatlar, județ Constanţa; [OFICIU PAROHIAL]
Email- parohiabasarabi2@yahoo.com. Nu are telefon și site oficial
Bibliografie:
Fichret Mujdaba, Ştefan V. Mihai, Petre Ionescu – “Murfatlar- Legendǎ şi Adevǎr “, Editura Sport-Turism 1977
.
