Parohia Ciocârlia de Jos

A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIME, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII D.P.D.V GEOGRAFIC, ISTORICO-GEOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL ECONOMIC] Parohia Ciocârlia de Jos cuprinde azi doar satul cu același nume. În trecut parohia era formată din satele Ciocârlia de Jos și Ciocârlia de Sus, biserica fiind situată în Ciocârlia de Jos. Înainte de anul 1878, în sat locuiau puține familii de români, turci și tătari, iar numele satului era Biul Biul, care se traduce din limba turcă privighetoare. Cu timpul numele satului s-a schimbat în Ciocârlia, deoarece în zonă erau foarte multe ciocârlii. După Războiul de Independență în sat au venit și s-au stabilit numeroase familii de români din județele Brăila și Râmnicu Sărat, care în anul 1892 au ridicat o biserică din chirpici, închinată Sfântului Ierarh Nicolae.

B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI] Biserica a fost sfințită în anul 1898 de protopopul județului Constanța, preotul Gheorghe Rădulescu, preotul parohiei fiind părintele Oprișan Popescu, iar cântăreț bisericesc Ștefan Morărescu. După unele surse în anul 1902 s-a pus piatra de temelie pentru construcția bisericii de azi a parohiei, iar după alte surse acest lucru s-a întâmplat în anul 1905 . Cert este că localul bisericii de azi a întâmpinat multe probleme în timpul construcției, ea fiind dată cultului abia în anul 1975, la mai bine de 70 de la începerea ei. Astfel, aflăm din arhive că în anii ce au urmat punerii pietrei de temelie au fost ani grei pentru agricultură, sătenii nemaiavând puterea să continue lucrările la biserică. În anul 1912 Preotul Oprișan Popescu a adus o echipă de muncitori la biserică, dar aceștia au părăsit șantierul foarte repede, probabil tot din cauze financiare. Lucrări mai importante au fost deprinse la biserică în perioada interbelică, mai exact între anii 1924 și 1925, cînd s-a ridicat întreaga zidărie, a fost tencuită parțial și acoperită cu tablă. În urma cutremurului din anul 1940 pereții bisericii s-au fisurat și o bună parte din tencuială a cazut, în această stare găsindu-se biserica și după al doilea război mondial. După ce părintele Dumitru Mihăilescu, preoul acestei parohii a fost arestat în anul 1949, parohia a fost suplinită de preotul de la Viișoara, care găsind la Ciocărlia o comunitate de oameni credincioși (formați de preoții tată și fiu Atanasie și Dumitru Mihăilescu), redactează o adresă către Episcopia Dunării de Jos – Galați, în care explică situația parohiei și cere ajutorul Episcopiei pentru finalizarea lucrărilor la biserică. Astfel, la 7 mai 1951, părintele Marinescu, se adresa Episcopului Antim Nica cu următoarele cuvinte: „La biserica din Ciocărlia de Jos, impunătoare ca aspect, s-a lucrat cu mari intermitențe aproape jumătate de secol, iar de mai mulți ani se află părărsită, lipsită de orice îngrijire și împrejmuire, și din cauza unor defecțiuni nesemnalate și necorijate la timp este angajată acum pe panta năruirii, ceea ce ar fi și crimă și mare păcat, ruinare care ar știrbi grav și fondul religios moral a unei comunități creștine, ce vede cu proprii săi ochi prăbușirea jertfelor sale, consimțite întrun șir de ani, ca fiind zadarnice”.

Apoi după ce detaliează câteva date tehnice, apreciează că biserica nu trebuie stricată pentru a se face alta mai mică: „Starea de spirit a enoriașilor de la Ciocârlia nu e deloc închinată spre cei care ar indica soluția de a se strica biserica și a se face alta mai mică. Această măsură, făra înțelegerea momenului și a stării lor psihice i-ar înstrăina de la orice efort și jertfă liber consimțită…. de aceea, continuă părintele Victor Marinescu, vă rugăm prea respectuos a se trimite pe seama Sfintei Episcopii, căt mai grabnic, dnul arhitect – inginer la Ciocărlia (are și stație CFR), pentru lucrările următoare…” și continuă părintele Marinescu să enumere principale măsuri rapide care ar trebui luate. Se pare, însă, că acțiunea fermă a părintelui Marinescu nu a avut efectul scontat, deoarece clădirea bisericii a rămas o ruină până în anul 1974, când este numit la parohia Ciocârlia preotul Vasile Nacu. Părintele Vasile a luat și el în serios finalizarea lucrărilor la biserică, și după strângerea fondurilor și întocmirii devizului tehnic, încep lucrările de consolidare la1 decembrie 1974. De mare ajutor în realizarea acestei năzuințe i-a fost și vizita la Ciocărlia, locul copilăriei sale, a academicianului sculptor Ion Jalea, la 5 octombrie 1974. Ulterior, acesta, a întreprins mai multe discuții cu Episcopul Antim Nica în care se arăta mâhnit de starea bisericii din satul său natal, și a avut un aport important la finalizarea bisericii. Momentul mult așteptat, al sfințirii bisericii, a venit în ziua de 3 august 1975. Întrun document de arhivă aflăm de la părintele Vasile Nacu cum s-a desfășurat evenimentul: „La ora 9 în sunetul clopotelor și entuziasmul plin de cucernicie al credincioșilor, a sosit Preasfințitul Episcop Dr Antim Nica, pentru slujba târnosirii. Credincioșii l-au întâmpinat cu flori în mâini și în inimi cu flori de aleasă bucurie duhovnicească. A urmat apoi oficierea sfintei liturghii de către preasfințitul episcop, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Frumusețea zilei de vara a contribuit la măreția sărbătorii credincioșilor din Ciocârlia. Ziua sfințirii bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului constituie pentru ei toți un început, un drum nou pe care s-au angajat hotărâți cu gând de faptă și de acțiune spre binele și fericirea tuturor. La finalul slujbei, preasfințitul episcop a spus în predica sa, printre altele, și că: „s-a infirmat așadar mitul care circula în sat până nu de mult, că biserica nu se va termina niciodată”, sculptorul Ion Jalea, ctitor al bisericii din Ciocârlia de Jos.
[ȘIRUL PREOȚILOR] Printre preoții care au slujit în decursul anilor în parohia Ciocârlia de Jos, amintim: Preotul Oprișan Popescu, Preotul Atanasie Mihăilescu, Preotul Dumitru Mihăilescu,Preotul panait Florea, Preotul Victor Marinescu, Preotul Ion Preda, Preotul Vasile Nacu, Preotul Gheorghe Ploscar, Preotul Constantin Cezar, Preotul Gheorghe Frigioiu.

C. CIMITIRUL. Nu este cazul.

D. ACTIVITATI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT. [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] Nu este cazul.

E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂȚI PASTORAL MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE] Nu este cazul.

F. DATE DE CONTACT. [HRAM] „…….” [ADRESA] Ciocârlia de Jos, jud. Constanța. [OFICIU PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *