A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIME, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII D.P.D.V GEOGRAFIC, ISTORICO-GEOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL ECONOMIC] Dobrogea a fost locul de întâlnire, de convieţuire şi de înfrăţire a românilor. Mocanii păstori de peste Carpaţi, agricultorii din Câmpia română, pescarii din părţile dunărene, au fost aceia care au contribuit la menţinerea şi întărirea românismului în Dobrogea, sub dominaţia otomană, dând naştere vigurosului tip de român dobrogean, din zilele noastre. Istoria comunei Ciocârlia, sat Ciocarlia de Sus, este strâns legată de istoria Dobrogei, care vreme de sute de ani s-a aflat sub stăpânire otomană. Pământul împrejurul satului nu este cultivat din cauza umezelii, este lăsată să crească iarba pe care o pasc vitele locuitorilor şi în special oile. Cândva, prin locurile unde astăzi se află satele Ciocârlia de Sus şi Ciocârlia de Jos, n-ar fi existat aşezări omeneşti, ci terenuri cu iarbă deasă şi fragedă, cum nu se mai găseau altele în tot ţinutul dintre Dunăre şi Marea Neagră.
În aceste locuri, după cum spune legenda, veneau ciobanii, toamna, cu turmele lor de la munte, pentru iernat, şi se spune că tot aici se afla o ciobăniţă nespus de frumoasă căreia i se dusese vestea pentru vocea ei minunată. Cât era ziua de mare, ea îşi purta oile la păşunat. Când găsea un loc cu iarbă bună pentru mioarele sale, se aşeza la umbra unui salcâm bătrân, torcea şi cânta atât de frumos încât mai toate păsările cerului se apropiau să o asculte. Într-una din zile, în timp ce se plimba pe câmp, un bei a auzit fermecătorul ei glas. El s-a îndreptat spre salcâm şi, văzând cât era de frumoasă fecioara, pe loc i-a căzut dragă şi a cerut-o de soţie. Atrasă de căldura vocii, dar şi de înfăţişarea voinicului, ciobăniţa a acceptat propunerea şi l-a urmat la palat, iar turma sa i-a dăruit-o unui bătrân nevoiaş de la curtea beiului. Au trecut anii şi soţia i-a dăruit alesului ei două fete, care au moştenit frumuseţea de netăgăduit a părinţilor, dar mai ales glasul cristalin al mamei. De mici, fetele colindau câmpurile şi dumbrăvile, adunând flori şi imitând trilurile păsărilor. Într-o seară, ele se aflau în verandă şi se întreceau în trilurile ciocârliei. Mai toţi supuşii beiului s-au apropiat şi, ascultându-le fermecaţi, au zis în cor: „Buyuk Bulbul“ şi „Kucuk Bulbul“, ceea ce înseamnă Ciocârlia Mare şi Ciocârlia Mică. Când le-a venit vremea de măritat, cea mare s-a căsătorit cu un fecior din sat, iar pe cea mică a furat-o un voinic turc dintr-un sat apropiat. Mult timp cele două sate unde trăiau fetele s-au numit Buyuk Bulbul şi Kucuk Bulbul, aşa cum le spuneau localnicii fetelor. Cu trecerea anilor, românii le-au numit, în graiul autohton, Ciocârlia de Sus şi Ciocârlia de Jos. Satul Ciocarlia de Sus aparține de comuna Ciocârlia, situată în zona rurală, 32 km față de municipiul Constanța, 18 km de orașul Medgidia și 10 km de orașul Basarabi. Activitatea școlară în comuna Ciocârlia, sat Ciocarlia de Sus, se cunoaște de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când se amintește de existența unei școli cu o sală de clasă și un singur învățător, în care învățau 44 de elevi. În acea perioadă școala nu avea local propriu și funcționa într-o casă particulară. De la întemeierea sa până în 1952, școala a funcționat ca școală cu clasele I-IV, unde predau 3-4 învățători, cel mai adesea simultan. Din 1952 s-a trecut la învățământul de 7 clase unde predau 9 cadre didactice. Școala a funcționat cu 7 clase până în 1961, când s-a trecut la învățământul de 8 clase. Aceasta a funcționat până în 1980, când s-a transformat în învățământ de 10 ani. Din dorința și dragostea față de Dumnezeu a credincioșilor, sătenii de bază din Ciocârlia de Sus au hotărât să ridice un Sfânt locaș în mijlocul satului.
B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI] Construcția Bisericii cu hramul ,,Sființii Trei Ierarhi” a fost începută în anul 1990 și a fost terminată în anul1996 după cum ne relatează și în [PISANIE]: ,,Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu lucrarea Sf. Duh s-a construit această Sfântă Biserică cu hramul „Sființii Trei Ierarhi, de către enoriașii Parohiei Ciocârlia de Sus în frunte cu Pc. Pr. Cezar Constantin, în anul 1990, Protoereu fiind Preacucernicul Părinte Copacencu Vasile.” În anul 1990 s-a sfințit de către Înaltpreasfințitul Lucian, Arhiepiscop al Tomisului.
[PICTURA] Pictura s-a executat în anul 1996 în tehnica fresco, de către pictorul George Dasaca și colaboratorii săi: Ștefan Alexandru, Ștefan Pacora și Dumitru Munteanu. O importantă contribuție bănească pentru pictură și-au adus domnul Primar Marghiol Nicolaie și domnul Marghiol Constantin. S-a sfințit în anul 1996.
C. CIMITIRUL. Parohia nu deține cimitir.
D. ACTIVITAȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT. [ACTIVITATE CULTURALA, ACTIVITATE FILANTROPICA] Nu este cazul.
E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] Nu este cazul.
F. DATE DE CONTACT. [HRAM] „………….”; [ADRESA] Sat Ciocârlia de Sus, comuna Ciocârlia, județul Constanța; [OFICIU PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial.
