A.ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII D.P.D.V.GEOGRAFIC, ISTORICO – DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Parohia este situată în satul Negureni, aparţinător oraşului Băneasa, este o localitate atestată istoric sub numele Caranlâc în jurul anului 1780, fiind situată la punctul actual „Trei cişmele”. Satul Negureni este situat în partea de V. a judeţului, la S.-V. de oraşul Constanţa şi în cea centrală a plăşei, spre E. de orăşelul Ostrov, reşedinţa ei. Se mărgineşte la N. cu comunele Viile şi Oltina, la E. cu comuna Ion Corvin, la S. cu comuna Băneasa. Relieful solului e accidentat în general. Culmile Băneasa la E. şi S. şi Oltina la N. o accidentează. Dealurile principale, care o brăzdează, sunt: Câşla (147 m.), Merchez (143 m.), la N.-V., aparţinând culmei Oltina şi acoperite cu livezi, păşuni şi păduri, ca Duan-Chioipe Câşla. Dealul Hasan-Orman, cu vârful Caranlâc (136 m.) la N.; Cuzgun (173 m.) la N.-E.; Arpalâc (143 m.) la E.; Başpunar-Sirti, cu vârful Calaigi (196 m.) la S.-E.; Distrail (172 m.) la S.; Cital-Orman (140 m.) prin interior şi Mezarlâc-Baâr (142 m.). Aparţin toate culmei Băneasa şi sunt acoperite cu păduri frumoase, resturi din întinsele păduri de odinioară, cu livezi, păşuni şi arbori izolaţi. Movile sunt puţine şi nu prezintă importanţă. Din cauza unei epidemii, locuitorii s-au mutat pe locul actualului sat în jurul anului 1800, când este atestată localitatea ca şi comună până în anul 1968, când localitatea a fost ataşată ca sat al comunei Băneasa. În urmă cu 500-600 de ani în pădurea actuală a comunei Negureni, lângă cele trei cișmele existente, s-a instalat un oarecare cetăţean care avea în proprietate câțiva stupi de albine.
În continuare au mai venit şi alte familii care s-au instalat în acel loc, formându-se un sat căruia i s-a dat numele de Cuarnâc care în limba turcească înseamnă stupină. Satul Cuarnâc aparţinea de judeţul Silistra Nouă. După instalarea oamenilor la locul de mai sus s-a ivit microbul de holeră și datorită acestui fapt cele 5-6 familii care formase satul Cuarnâc s-au retras 3 km mai jos, tot în pădure dar la partea nordică a pădurii, unde şi-au construit locuinţe. Acest sat nou format purta tot denumirea de Cuarnâc unde din când în când se scot cu anumite ocazii oseminte din fostele cimitire. În împrejurime fiind și un alt sat cu numele de Caranâc, administraţia de atunci, ca să nu se producă unele greşeli, a schimbat denumirea satului Caranâc (întuneric) în Caralnâc (negură), locul unde există astăzi comuna Negureni. Denumirea de Caralnâc s-a păstrat şi după anul 1877, când Dobrogea a intrat sub stăpânirea românilor. Din anul 1929 autoritaţile au schimbat din nou denumirea comunei din Caralnâc în Negureni, denumire ce o poartă şi astăzi. Din spusele bătrânilor moş Dima și Petre Mălureanu, la 1878 copiii învăţau în biserică, învățător fiind preotul și dascălul bisericii. Preotul bisericii venea odată pe lună călare de la Silistra Nouă – 1879 în biserica din bârne Sf. Haralambie care nu mai există astăzi. Astăzi în satul Negureni sunt construite o şcoala, un dispensar și un cămin cultural.
B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI] Biserica din satul Negureni a fost întemeiată în anul 1909, în anul 1916 i s-a pus acoperişul. Tencuiala bisericii s-a făcut în anul 1926 şi pictura până în anul 1930, când s-a sfinţit la 8 noiembrie 1930 cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil”. Locul bisericii a fost donat de Ianuş Cristu din Medgidia. Asupra celor de mai sus nu se găsesc acte ci numai o expunere orală de la bătrâni. Din spusele bătrânei Stoian Ioana născută în anul 1920: „în timpul celui de-al doilea război mondial, când românii se refugiaseră din calea frontului, turcii rămaşi în sat, au incendiat ce au găsit în şcoală şi în biserică. După întoarcerea din refugiu au găsit şcoala şi biserica goale şi înnegrite de fum”. Biserica este în formă de cruce cu două turle, una în pronaos cu o înălțime de 10 metri și una în naos cu o înălțime de 15 metri, suprafaţa totală a bisericii este de 209 mp, zidurile fiind din piatră cu o grosime de 80 cm. În anul 2008 a fost pictată de către pictorul Radu Gheorghe pe cheltuiala credincioşilor, pe vremea preotului paroh Zamfir Marian. Sfinţirea picturii a fost făcută în data de 7 noiembrie 2008 de către Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie Petrescu, Arhiepiscopul Tomisului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
[ȘIRUL PREOȚILOR] Dintre preoţii slujitori amintim pe pr. Iftimie Ion, pr. Axinte Marian, pr. Zamfir Marian, pr.Florescu Cătalin.
C. CIMITIRUL. Parohia nu deține cimitir.
D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT. [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] Nu este cazul.
E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE s.a.] Nu este cazul.
F. DATE DE CONTACT PAROHIE. [HRAM] „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”; [ADRESA] Str. Principală, nr 1, satul Negureni, oraş Băneasa, județul Constanța; [OFICIU PAROHIAL. NU SE INDICĂ NUMERE SAU ADRESE DE EMAIL PERSONALE] Nu are telefon și site oficial.
BIBLIOGRAFIE Marele dicționar geografic al României alcătuit și prelucrat după dicționarele parțiale pe județe de George Ioan Lahovari, C.I. Brătianu și Gr. G. Tocilescu, publicat la București între anii 1809-1902. Biserici și mănăstiri românești în Dobrogea, până la 1878, Editura Fundației Andrei Șaguna, Constanța, 1996.
