LOCALIZAREA COMUNEI FÂNTÂNELE
Călătorul venind dinspre Constanţa iese din Cogealac spre nord, ajuns pe coama calului i se deschide ochilor perspectiva aşezării comunei Fântânele pendinte de comuna Cogealac din anul 1963, sat așezat în partea nord-estică a pământului scăldat de Dunăre şi Marea Neagră a bătrânei Dobroge.
Comuna Fântânele se întinde între coordonatele 44 ̊ 32’42’’ punctul sudic şi 44 ̊ 40’48’’ punctul Nordic.
Vecinii așezării sunt:
– În N – satele : Panduru, Beidaud
– În S – satul Cogealac,
– În N-E – satul Mihai Viteazul
– În E – satul Istria
– În S-E- satul Tariverde
– În V- satul Râmnic
Teritoriul comunei Fântânele se remarcă printr-o serie de elemente specific de ordin natural, uman, econ
omic, care se completează reciproc şi formează cadrul unitar al aşezării.
Specificul geografic al comunei reiese din poziţia geografică, structura şi dinamica economiei.
Unitatea fizico-geografică în care este încadrată aşezarea este Podişul Casimcei, încadrat la rându
l lui după unii autori în zona orogenului Nord-Dobrogean, iar după alți autori ca unitate aparte numită Dobrogea Centrală.
După structura petrografică, aspectul geografic, teritoriul Fântânele face parte din ţinutul munţilor peneplenizati ai Dobrogei, la care pe linia Topalu-Taşaul apar rădăcinile unor munţi vechi, transformați într-o câmpie de eroziune (peneplena Casimcea).
Teritoriul face parte din districtul geomorfologic al câmpiei deluroase înalte a Casimcei
(podişul Casimcei) cu văi largi, cu terase şi înălţimi medii în jur de 100 metri (câmpia Fântânele). Deci înălţimea medie a câmpiei Fântânele este de 50-70 metri.
CADRUL ISTORIC
1. NUMELE LOCALIŢĂŢII
Vechiul sat Fântânele a fost înfiinţat de un om bogat bei turc, în apropierea ruinelor a trei sate, astăzi nu se mai ştie nimic de existenţa acestora. Numai în N-E au rămas ruinele unui vechi sat Hageavat, ruine ce au ramas în amintirea celor de azi.
Denumirea veche de Inan-Ceşme pe care a avut-o cu mulți ani urmă acest sat, se presupune de a fi de origine turcească şi s-ar traduce prin “fântâna lui Inan”(cişmea= apă bună).
Numele turcesc de Inan –Cişme, care în traducere ne arată o caracteristică a locului, a fost tradus întocmai sau mai apropiat, cu condiţia ca numele românesc cel nou să fie frumos şi firesc. Astfel Inan-Cişme s-a tradus prin Fântânele.
2. AŞEZAREA ANTICĂ DE LA FÂNTÂNELE – DESCOPERIRILE ARHEOLOGICE DE PE TERITORIUL ACESTEIA
Cunoscută încă de pe vremea lui Vasile Pârvan, ca
re semnala într-una din lucrările sale resturile unor importante construcţii hidraulice, sau a lui Constantin Moisil, care publica diploma unui veteran în prima jumătate a secolului III e.n., aşezarea de la Fântânele intră definitiv în istoriografia românească prin cercetările din 1949-1950 datorită lui Vasile Canarache , fostul director al muzeului din Constanţa.
Graţie lui s-au obţinut precizări suplimentare privind construcţiile menționate, fără a putea vorbi de o prezentare corespunzătoare.
Acestor cercetări li s-au adaugat decursul vremii descoperirea întâmplătoare a două reliefuri purtând imaginea cavalerului trac, a unor monede imperiale romane sau a altor obiecte, parţial conservate de muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.
Aceste elemente corelate cu amplasarea aşezării pe locul unora din cele mai bune izvoare de apă din întreaga Dobroge au facilitat începerea săpăturilor arheologice, în primul rând privind epoca romană, dar neexcluzând existenţa unor aşezări mai timpurii sau mai târzii.
Mai sus aminteam de descoperirea pe teritoriul satului nostru a reliefului purtând imaginea cavalerului trac. Acesta are înălţimea de 26 cm şi lăţimea de 33 cm.
ȘCOALA , BIBLIOTECA, CĂMINUL CULTURAL, ASISTENŢA SANITARĂ
Noi dimensiuni au capătat şi orizontul cultural şi social al comunei prin mijloace de informare, confortul si dotările social-culturale.
Comuna dispune de o şcoala gimnazială de opt ani de studiu, o grădiniţă de copii, bibliotecă în cadrul şcolii, un Cămin c
ultural, un Dispensar uman, asociaţii agricole, magazine şi localuri de alimentaţie.
Unitatea şcolară se află în centrul comunei, fiind un local dat în folosinţă în 1964.
Scurtă evoluţie a şcolii după 1940
În anul 1940 în unitatea şcolară erau două familii de învățători: Crişu Gheorghe şi Badea Ion. Existau patru clase şi se învăţa simultan fiind organizate în două cicluri de învăţare: primar şi gimnazial.
Trebuie ca împreună cu cercul de istorie să ne ocupăm mai mult de păstrarea şi consevarea trecutului satului, trecutului national, să participăm alături de arheologi la descoperirea şi punerea în valoare a culturii materiale şi spirituale străvechi.
Biserica din localitate
Având în vedere datele existente şi înscrise pe catapeteasmă deducem că biserica a fost construită undeva înainte de 1898. Neexistând dovezi care să ateste anul construcţiei bisericii , şi luându-ne după mărturiile bătrânilor satului ştim că biserica a fost construită de către populaţia bulgară, convieţuind în acele vremuri în aceste locuri. Biserica este construită în formă treflată, cu o turlă mare pe partea estică, ea nefiind împodobită cu pictură până în anul 2010-2012, când încep lucrările de reabilitare. Pictura bisericii este efectuată în stil neo-bizantin în tehnica fresco. Odată cu pictarea bisericii a avut loc şi restaurarea catapeteasmei, a anvonului, scaunelor arhiereşti şi a iconostasului, dându-li-se valoarea ce o aveau altădată, fiind poleite cu foiţă de aur şi argint. Pictura a fost efectuată în timpul păstoririi I.P.S. Teodosie Arhiepiscopul Tomisului care la data de 24 iunie 2012 a şi sfinţit Biserica, preot paroh fiind Oprea George Daniel. Un aport estetic deosebit la pictarea lăcaşului sfânt si-a adus-o pictorul Coman Daniel.
Pardoseala din biserică a dobândit o nouă utilitate, fiind acoperită cu gresie porţelanată şi montându-i-se instalatia de încălzire.
Şirul preoţilor slujitori ai bisericii din Fântânele pe care îi cunoaştem sunt;
– din anul 1942 până în anul 1982 a fost P.C. PR. Hoştină Ioan;
– din 1982 până în anul 2010 şi în prezent PC.. PR. Mardarie Andrei
– din anul 2010 şi până în prezent P.C. PR. Oprea George Daniel
În cimitirul comunei noastre nu există îngropate personalități ale timpului, însă o parte a cimitirului este rezervată mormintelor populaţiei bulgare.
Satul reprezintă o comunitate închegată cu diferite instituţii, oameni ce respectă tradiţiile şi cu o stratificare socială ce nu poate fi încălcată. Însă în ciuda celor întâmplate, evenimentele nu reuşesc să schimbe nimic, iar viaţa merge înainte.
Preot Paroh,
Tel 0749 180822