A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE.[TOPONIME, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII D.P.D.V GEOGRAFIC, ISTORICO-GEOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL ECONOMIC]Satul Bărăganu este atestat în jurul anului 1877 sub denumirea de Osman Faca (sau Osmanfaca), denumire dată de turci care și-au întemeiat așezări aici în condițiile în care o lungă perioadă de timp Dobrogea a fost sub ocupațieturcească. O situație similarăîntâlnim șiîn cazul satului Lanurile, care a purtat denumirile turcești Ghiaur-Suiuciuk (conform unei atestări din anul 1915) și Ebikioi), unde elementul turcesc predomina, apoi încep să apară tot mai mulți coloniști de origine romană (în special olteni). După 1926 cele două sate încep să fie menționate în documente cu denumirile actuale: Bărăganu și Lanurile, nume ce se păstreazășiîn prezent.Comuna Baraganu este situatăîn partea de SE a județului la o distanță de 40 km de municipiul Constanța.Ca și structură administrativ-teritorială, comuna Bărăganu are în componență două sate:Bărăganu – satul de reședință;Lanurile – la o distanță de 4 km de satul de reședință.Comuna ocupă o suprafață de 4396 ha și are o populație de 2032 locuitori.Comuna Bărăganu este situată la sud de Valea Carasu, în podișul Topraisar. Zona Bărăganu face parte din Platforma Dobrogei de Sud, dezvoltată pe formațiunile cele mai vechi antecambriene, cu altitudini medii cuprinse între 75-100 metri.
B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE.[ISTORIA ZIDIRII EI]Biserica dinsatul Bărăganu a fost construită între anii 1890 și 1892 de cele 27 de familii care se aflau atunci în sat, sub conducerea preotului Marin Popescu și a meșterului albanez Samoilă. Construcția bisericii este în stil bizantin, având o singură turlă centrală.[PICTURA]Pictura a fost executată în anul 1896 de pictorul M. Ionescu din Constanța. [ANEXE]În curtea bisericii se află o clopotniță ce datează din anul 1914 și un monument dedicat eroilor morți în primul război mondial.
