A.ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE.[TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂŢII/CARTIERULUI D.P.D.V GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC]Parohia este situată în satul Costinești, comuna Costinești, județul Constanța, situată pe malul Mării Negre, în imediata vecinătate alocalităților Tuzla și 23 August, la aproximativ 30 km. la sud de Constanța și la 20 km. spre nord de Mangalia și este o străveche așezare dobrogeană identificată ipotetic cu colonia grecească Parthenopolis, aceasta fiind cea mai veche atestare istorică. Istoria mai nouă a acestei localități se derulează de la sfârșitul sec. al XIX-lea. În Dicționarul geografic, statistic, economic și istoric al Județului Constanța (1897) localitatea Costinești este consemnată cu numele Mangea Punar, fiind situată pe o vale în preajma lacului cu același nume, aproape de țărmul mării. Aici au venit coloniști germani din Rusia care s-au așezat pe vatra veche a satului în perioada 1841-1891 și când, în 1996, generalul Emil Costinescu a cumpărat câteva sute de hectare în această zonă și a arendat moșia, locuitorii au primit teren pentru casă și grădină, ce urma a intra în proprietatea lor după 20 de ani.În această perioadă – prima jumătate a sec. al XIX-lea – s-a dezvoltat viața spirituală, socială și economică: a fost construită o casă de rugăciuni pentru confesiunea evanghelică, în 1902 o biserică catolică cu hramul ,,Sfântul Ioan” și o școală germană (1933); primul preot catolic permanent a fostAnton Hornung care organiza slujbele religioase și învățământul tinerilor (1938) iar primul dascăl se numea Friederich, urmat de Gertrude Buchwald; tradițiile și obiceiurile populare și religioase sunt de origine germană; satul avea o șosea comunală și o cale ferată între Constanța și Mangalia; locuitorii se ocupau cu agricultura, creșterea animalelor și pescuitul; satul are agent sanitar și moașă comunală, agent veterinar și grajd comunal; în 1932se menționează în Indicatorul statistic al satelor și unităților administrative din România existența a 57 de clădiri, 70 de gospodării, 347 de locuitori și două întreprinderi comerciale și industriale. Împărțirea administrativ-teritorială a județului Constanța din 1944 menționează comuna Schitu la 22 septembrie 1932 (dată până la care localitatea aparținuse de comuna Tuzla) și are acest statut până în 1945. În anul 1999 se reînființează Comuna Costinești, în urma Legii 130/30 aprilie 1999 promulgată de Președintele României Emil Constantinescu, apărută în Monitorul Oficial Partea I, nr.195/5.V.1999. În anul 2008, din Parohia Costinești s-a desprins și s-a înființat Parohia Schitu.
B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI]Prin lucrarea Episcopului Gherontie a fost construită o bisericuță din lemn, chirpici și piatră. Începând cu anii 40 preotul Mârza Alexei, urmat de Capus Victor, din 1994 pr. Băltărețu Vasile și din 1999 pr. Nedelea Iulian au slujit într-o bisericuță cu hramul ,,Sfântul Dumitru”, situată pe strada Credinței, sat Schitu, com. Costinești. În anul 1993, în timpul păstoririi preotului Victor Capus, s-a pus piatra de temelia a noii biserici cu hramul ,,Sfântul Ioan Botezătorul”.Lucrările de construcție s-au desfășurat în perioada 1994-2003, fiind susținute prin jertfa credincioșilor, a Consiliului Local Costinești și a Primarului Traian Cristea, sub îndrumarea Înaltpreasfințitului Teodosie Petrescu, Arhiepiscop al Tomisului, și prin osârdia preotului paroh Iulian Nedelea. [ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCŢII]Biserica actuală, situată pe strada Catedrala Tineretului, nr.16, a fost sfințită la data de 22 iunie 2003 de Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului. Biserica, în formă de cruce, cu turlă rotundă pe naos, cu lungimea de 35 m, este construită din cărămidă, pe temelie de piatră, acoperit cu tablă tip țiglă de culoare roșie. Are trei turle, două în faţă şi una în spate, pe care sunt montate trei cruci mari din fier. La exteriorul pereților bisericii au fost executate lucrări de termoizolație, pe care s-a aplicat tencuială decorativă structurată de exterior de culoare albă. Tâmplăria este din geam termopan PVC de culoare stejar. Uşile de la intrare și stranele sunt din lemn de stejar masiv iar catapeteasma din stejar, a fost sculptate în lemn de către meșteri populari din com. Vânători, jud. Neamț. Biserica dispune de încălzire centrală proprie cu combustibil solid (de tip Peleți), este dotată cu 3 aparate de aer condiționat, stație audio și sistem de securitate cu monitorizare pe senzori de mișcare. [PICTURA]Pictura bisericii în suprafață de aprox. 940 mp. urmează să fie executată în tehnica frescă. Au fost întreprinse demersurile pentru obținerea aprobării Devizului privind lucrările de pictură murală din nou la biserică.[ANEXE]Clopotniţa, detaşată de biserică, este construită din zid şi învelită cu tablă, în anul 2003. Parohia nu dispune de Casa parohială.[OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ŞI CĂRŢI VECHI]Biserica nu deţine obiecte de valoare. [ŞIRUL PREOŢILOR]Iulian Nedelea – 1999 – până în prezent.
C. CIMITIRUL. Parohia deţine cimitir parohial. Nu se cunosc personalități înmormântate în cimitirul parohial sau monumente istorice
D. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.]Parohia desfășoară activități pastoral-misionare, enoriașii participând activ la slujbele oficiate în biserică. De asemenea, se săvârșesc slujbe în sobor (Sf. Maslu, Sf. Liturghie, Vecernia) conform Programului de activitate al grupei misionare din care face parte parohia, la nivelul Protoieriei Callatis. Conform tradiției parohiei, biserica sărbătorește cu întreaga obște hramul bisericii la data de 24 iunie – Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Totodată se desfășoară activități didactico-catehetice în parteneriat cu Școala Gimnazială Mihai Eminescu Costinești.Ocazional, parohia organizează pelerinaje la mănăstirile din țară.
