A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTARE GENERALĂ A LOCALITĂȚII D.P.D.V. GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Satul Poarta Albă este aşezat pe Valea Carasu, pe partea stângă a liniei ferate Bucureşti-Constanţa, cât şi a Canalului Dunărea-Marea Neagră, la 24 km. de Constanţa şi la 14 km. de Medgidia. Ca aşezare, se învecinează la N cu satul Nisipari, la S cu oraşul Murfatlar, la E cu satul Nazarcea (Galeşu) şi la V cu satul Castelu. Până în 1930 satul a fost numit Ala-Kapi şi s-a înfiinţat în jurul anului 1812, când număra între 20-30 de familii de tătari. După Războiul Crimeei, în preajma anului 1856, au mai venit un număr de 88 de familii de tătari care au locuit aici până în 1877-1878. După această dată ei părăsesc satul şi Dobrogea, trecând în Bulgaria. După Războiul de Independenţă satul a fost populat cu români veniţi din stânga Dunării. În afară de populaţia tătară şi română, în jurul anilor 1910, au mai venit din Basarabia un număr apreciabil de nemţi. Numărul populaţiei creşte în sat prin colonizările din 1924 cu români veniţi din Oltenia şi Argeş care au fost împroprietăriţi fiecare cu câte 9 ha. de pământ. Ca naţionalităţi, în acea perioadă erau: 725 români, 218 tătari, 132 germani, 15 ruşi, 13 bulgari şi alte naţionalităţi, care toate se ocupau cu creşterea vitelor, cu agricultura, pomicultura şi viticultura.
B.ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI] [ARHITECTURA, PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCȚII] Nemţii, cu toate că au fost mai puţini la număr, şi-au construit un locaş de cult în formă de corabie, cu temelia de piatră şi cu zidurile din chirpici, acoperită cu ţiglă de ciment, fără turlă şi cu o cruce pe acoperiş la intrare. Anul construcţiei, arhitectul şi inginerul nu se cunosc. Se estimează că a fost ridicat lăcaşul între anii 1924-1930. Locaşul era fără pictură la interior sau la exterior. Construcţia a fost făcută cu cheltuiala nemţilor, iar materialul a fost transportat de către aceştia cu carele. Românii erau alipiţi Parohiei din Murfatlar şi mergeau acolo la slujbe sau pentru a chema preotul când aveau nevoie de vre-un serviciu religios. În 1940 nemţii s-au repatriat, apoi s-a făcut schimbul de populaţie din Cadrilater venind în Poarta Albă un număr însemnat de familii de macedoneni care au fost împroprietăriţi, dându-li-se casele nemţilor. În 1942 Statul Român a dat lăcaşul spre folosinţă Bisericii Ortodoxe. S-a făcut catapeteasmă din lemn de brad şi s-a împodobit lăcaşul cu icoane de diferite mărimi, donate de enoriaşi, din care unele erau pictate în ulei pe pânză sau placaj de către pictorul Popescu V. Sfinţirea bisericii s-a făcut de către Prea Sfinţitul Episcop Chesarie în anul 1944. În 1973 s-a făcut o reparaţie capitală la toată clădirea, fiind întărită cu contraforţi din cărămidă, acoperită cu tablă zincată şi făcându-i-se geamuri boltite din fier. În 1977 i s-au făcut din nou reparaţii în urma cutremurului din 4 martie. În anul 1970 parohia însuma 640 de familii cuprinzând şi filialele Galeşu şi Poarta Albă Nord. În anul 1980 erau în jur de 800 de familii împreuna cu filiile. În 1990 au demarat lucrările construirii noului locaş de cult care s-au finalizat în 1996 pe vremea slujirii preotului Mihăilă Nicolae. Noua biserică a fort sfinţită purtând hramul Sfântului Nicolae şi devenind Parohia Poarta Albă I. Toată gestiunea şi inventarul de bunuri ale vechii biserici au fost transferate noului locaş, biserica veche ,,Sfinţii Arhangheli” rămânând pustie şi închisă timp de trei ani. A fost folosită ca magazie de cereale şi de materiale. În 1999 pentru Parohia Poarta Albă II a fost hirotonit preotul Deliorga Mihai. Acesta a trebuit să înceapă totul de la zero, făcând o reparaţie capitală vechiului lăcaş de cult cu hramul Sfinţii Arhangheli atât la interior cât şi la exterior, reparând crăpăturile, înnoind tabla de pe acoperiş, schimbând geamurile, lambrisând biserica la interior şi punându-i parchet. Catapeteasma a fost modificată. Biserica a fost împodobită cu icoane conform erminiei bizantine.
[ANEXE] A fost ridicată o clopotniţă şi s-a adus un clopot nou de 250 kg. comandat la cel mai bun atelier de specific din Târgu Mureş. S-a dotat locaşul cu toate cele necesare săvârşirii cultului religios. Iniţial, în 1999, Parhia Poarta Albă II includea şi filialele Galeşu (cu 100 de familii) şi Poarta Albă Nord (cu 250 de familii). Apoi, după un an sau doi, filialele au devenit parohii de sine stătătoare iar Parohia Poarta Albă II a rămas să însumeze 300 de familii, propriu-zis vatra veche a satului. [OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ȘI CĂRȚI VECHI] Biserica nu deţine obiecte de artă şi istorice valoroase. [ȘIRUL PREOȚILOR] Au slujit următorii preoţi: preotul Petre Răileanu, preotul Ioan Girip, preotul Panait Florea, preotul Tudorache Ioan, preotul Ioachim Vasile, preotul Mihăilă Nicolae şi, în prezent, preotul Deliorga Mihai.
C.CIMITIRUL. Parohia nu deține cimitir.
D.ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] Nu este cazul.
E.PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a. ] Nu este cazul.
F. DATE DE CONTACT PAROHIE. [HRAM] „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” [ADRESA] localitatea Poarta Albă, Judeţul Constanța [OFICIU PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial.
