A. ISTORICUL COMUNITATII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTARE GENERALĂ A LOCALITĂȚII D.P.D.V. GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC]. Denumirea satului ,,Murfatlar” se spune ca ar veni de la existența pe aceste meleaguri a doi frați turci: Marzi si Marvan. Ceea ce s-a tâlcuit satul celor doi frați, din care cel mare locuia în satul Siminoc, iar cel mic la Murfatlar. La început, satul a avut mai multe vetre: una, unde se află actualmente lotul școlar, deci în partea de apus a satului, o alta pe dealul de la secția III a GAZ zis ,,BEZI”, o a treia pe lângă bariera actualei bariere a CFR, iar o a patra înspre M.Z. de actualul sat. Inițial satul a fost locuit de turci iar prin 1987, după Primul Război Mondial au început să se stabilească și români ca familiile: Iordache, Chisoceanu, Niță, Crișan, Catrinescu, etc. Localitatea Murfatlar este cunoscută și sub denumirea de Basarabi, fiind situată pe vestita vale a ,,Carasului” în imediata apropiere a dealurilor calcaroase în care au fost descoperite în anul 1957 vestitele monumente rupestre: cele 5 bisericuțe săpate în cretă. Prima atestare documentară a localității cu numele de Murfatlar este din anul 1885, nume care se păstrează până în 1924. În anul 1965 revine la numele de Murfatlar, pentru ca în anul 1980 localitatea să revină la numele de Basarabi. Pe 26 iunie 2007, Camera Deputaților a adoptat legea de revenire la numele de Murfatlar.
Legea a fost adoptată și în Senat la 4 decembrie 2007, promulgată de președintele României. Situat la vest de municipiul Constanța, la o distanță de 18 km, orașul Murfatlar are în componența sa localitatea Murfatlar și satul Siminoc. Populația orașului este de 10,766 de persoane, majoritatea de naționalitate română, alături de care coexistă și etnici turci, tătari, și rromi. Teritoriul administrativ al orașului are o suprafață de 6.925.075 ha, iar activitatea sa economică se bazează în principal pe comerț, fiind urmată de celelalte ramuri: transport, servicii, agricultură, industrie și construcții. Turismul în orașul Murfatlar se dorește a fi o componentă importantă a vieții social-economice având ca axă principală obiective cultural istorice recunoscute și ocrotite de lege. Aici se află una dintre cele 13 destinații turistice religioase principale din țară: complexul monahal rupestru de la Murfatlar, unul dintre cele mai vechi lăcașe de cult din România, considerat a fi de o inestimabilă valoare și datorită inscripțiilor cu caracter gotice, germanice, grecești și slavone din interior. Printre obiectivele turistice ale orașului Murfatlar se numară și rezervația naturală ,,Fântânița” în cadrul căreia există și popasul cu același nume. De asemenea, acest oraș este renumit în întreaga țară și peste hotare pentru apreciatele sale soiuri de vinuri. Astfel, un punct de atracție al orașului îl reprezintă crama și complexul de vinificație S.C ‘’Murfatlar România” S.A., cel mai important producător de vin din România .
B.ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI] Actuala biserică din Murfatlar poartă hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” și s-a zidit între anii 1903-1906. Terenul a fost donat de fosta Primărie a comunei Murfatlar. Biserica este zidită în întregime din piatră cioplită de meșteri italieni. Piatra de construcție a fost extrasă din cariera de piatră a satului aflându-se la o depărtare de circa 3 km; cariera numită pe atunci ,,Miulescu”.
[ARHITECTURA, PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCȚII] Biserica are o singură turlă care este construită din cărămidă, restul construcției fiind din piatră cioplită. Stâlpii de susținere cât și piatra de la brâiele înconjuratoare a fost aduse cu carele cu boi de la cariera Tetechioi, actualmente satul Lespezi, raionul Adamclisi, ce se află la o depărtare de circa 80 km. Bătrânul Vasile Olteanu zis și Nicolae Borănescu, în vârstă de 89 de ani, mărturisește că personal a luat parte la transportul acestor lespezi de piatră. Biserica are formă de cruce lungă de 25 m, lată de 10 m, și înaltă până la acoperiș de 11,50 m. Este așezată în mijlocul satului. Planul pentru construirea ei a fost întocmit de arhitectul D.Banescu. Lucrările începute în anul 1903, au fost finalizate în 1906, în vremea M.S. Regele Carol I al României, ridicată în cinstea reintegrării Dobrogei la țara mamă, în urma războiului de independență din anul 1877. Acest Sfânt Lăcaș impozant ca zidire, s-a sfințit de către P.S. Episcop Georgescu al Dunării de Jos în anul 1906. Pictura interioară a fost executată de renumitul pictor al vremii A. Serafim din București, în anul 1906, iar sculptura catapetesmei și a strănilor tot de mână vestită și anume de C.M. Babic tot din București. Actuala pictură necesită renovare. În timpul celui de al II-lea Război mondial, când majoritatea bărbaților români erau mobilizați, interiorul Sf. Lăcaș a fost profanat de către tătarii din sat, introducându-se înăuntru viței și scrijelindu-se sfinții cu cuțitul pe la ochi, gură și obraji, așa cum se vede și azi la icoana Mântuitorului și a Sf. Nicolae, pe catapeteasmă. În urma cutremului din anul 1940, turla mare s-a crăpat de sus până jos și a fost nevoie de consolidarea ei cu un cerc gros de fier după care s-a tencuit cu ciment. În anul 1948, prin strădania Pr. Paroh Toba Ioan, s-au făcut reparații la acoperiș, înlocuindu-se tabla ciuruită de gloanțele celor două războaie mondiale. În anul 1954 biserica s-a electrificat prin strădania Părintelui Toba Ioan, parohul bisericii, cu sprijinul credincioșilor, contribuind cu banii necesari acestei lucrări. În curtea bisericii s-a construit în anul 1984 o impunătoare clopotniță zidită din piatră cioplită și din cărămidă. Deasemeni în partea de N-E, a bisericii se află monumentul închinat eroilor neamului românesc, ridicat în aceeași perioadă.
[PICTURA] În anul 1972 au fost refăcute lucrări de pictură de către pictorul Ivănescu, sub conducerea Preotului Ioan Toba, sfințită de către P.S. Antim Nica, episcop al Dunării de jos. În anul 1975 au fost făcute lucrări de consolidare la clopotnița bisericii iar între 1990-1997 s-au efectuat lucrări de întreținere și curățare a picturii.
[OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ȘI CĂRȚI VECHI] Ca și obiective mai importante de valoare istorică, artistică și documentară, în Sf biserică se află: un minei pe septembrie din anul 1891, mineele pe octombrie, noiembrie și decembrie din anul 1893.
[ȘIRUL PREOȚILOR] Dintre preoții care au slujit cu vrednicie la parohia Basarabi (Murfatlar) se cunosc: Pr Ciocan care a slujit înaine de primul război mondial, Pr. Anastase Popescu, imediat după primul război mondial (1918-1993), Pr. Dimitrie Chirilă (1933-1944), Pr. Ioan Toba (1944-1983), decedat în anul 1989, Pr Aurel Lupu începând cu anul 1984, Pr Ioan Iftimie (1985-1987), Pr. Marian Petcu (1997-2001), Pr. Boghici Vasile 2001 – 2015, Pr Cătălin Florescu -prezent.
C. CIMITIRUL. Cimitirul este nou dat în folosință de către primăria orașului Murfatlar.
D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ]. Nu este cazul.
E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a. ] Sunt organizate pelerinaje la mănăstirile din țară și există un grup de cateheză. Prin proiectul Patriarhiei Române și Organizației Word Vision-România, ,,Hristos împărtașit copiilor”, poarohia a participat la sesiunea concurs cu elevul Andrei Stoenciu, acesta câștigând o diplomă și un premiu.
F. DATE DE CONTACT PAROHIE. [HRAM] ,,Nașterea Maicii Domnului”; [ADRESA] Str. Credinței, Nr 9, localitatea Basarabi, jud. Constanța, cod poștal 905100; [OFICIU PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial.
