Parohia Cochirleni

 

 

A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTARE GENERALĂ A LOCALITĂȚII D.P.D.V. GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC]. Biserica parohială cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir“ din Cochirleni provine din Protopopiatul Medgidia. Satul Cochirleni este situat în partea de vest a judeţului Constanţa, în Podişul Medgidiei, pe malul drept al Dunării, pe un sol în general destul de accidentat . Aparţine administrativ de comuna Rasova. La recensământul din 2011 avea o populaţie de 1204 locuitori. Părţile satului nu poartă denumiri distincte, doar o prelungire spre Dunăre a aşezării numită de localnici „La Caraulă“. Bătrânii indică numele unui anume „Cochir-paşa, stăpânitor de pământuri“ pentru a explica originea toponimului. Localitatea este menţionată în registre fiscale turceşti (defter) din secolul al XVII-lea cu numele de Kokirlan, Kokirlen . În vatra satului s-au descoperit ceramică eneolitică, monede romane, veneţiene, otomane. La cca. 1 km N-V de sat începe valul mare de pământ; la distanţă de 1 km, „Cetatea Pătulului“; în „Valea Mare“, la N-V spre Dunăre, urmele a două castre; în direcţia „Gurii Ghermelelor“, movile considerate morminte. Toate siturile sunt datate în epoca romană. În localitate funcţionează Şcoala Gimnazială nr. 2 şi Grădiniţa cu Program Normal, arondate Şcolii Gimnaziale nr. 1 Rasova, frecventate de 39 preşcolari şi 106 elevi. Nu se desfăşoară activităţi în Căminul Cultural din cauza stării avansate de degradare. Locuitorii practică agricultura, creşterea animalelor şi pescuitul. Monumentul eroilor din incinta bisericii, pe care sunt dăltuite numele soldaţilor din sat căzuţi pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial, a fost sfinţit în 2001. În spatele monumentului comemorativ sunt rânduite câteva cruci.

B.ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI] Între bisericile aflate „în construcţiune“ la 1896 se menţiona şi biserica din Cochirleni, „din lipsă de mijloce însă nu au putut fi încă terminate“ . Se considera că, datorită recoltei agricole din 1897, „populaţiunea rurală va înlesni şi va putea contribui fără dificultate pentru terminarea operei lor începută în anii trecuţi“ . Într-o dare de seamă a prefecturii este precizat pentru ridicarea bisericii anul 1897, prin cotizaţiile locuitorilor .
[ARHITECTURA, PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCȚII] Edificiul impresionează prin monumentalitate, cu plan în formă de navă, având ca materiale de construcţie, piatră la temelie şi cărămidă fabricată de săteni. Biserica a avut trei turle, două în faţa altarului şi una în pridvor. Cele două turle din faţa altarului s-au prăbuşit în urma cutremurului din 1940. Turlele nu s-au mai reconstruit, înfundându-se structura lor.
[PICTURA] Întrucât nu se mai observa nimbul sfinţilor, în perioada mai 2010-octombrie 2012, s-a realizat restaurarea picturii sfântului lăcaş, în stil bizantin, prin osârdia preotului Oană Daniel. [OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ȘI CĂRȚI VECHI] Pe fila albă de la sfârşitul unui Penticostar, tipărit la Sibiu în 1841, cu caractere chirilice, legat în piele şi păstrat un timp în inventarul cărţilor de cult, aflăm un pomelnic scris de dascălul Dumitru, la 5 decembrie 1863 . Un predecesor al acestuia făcea următoarea însemnare pe un vechi Apostol: „Acest Apostol este alu bisericii din / satul Cochirleni şi am scris eu / popa Ioan din Cochirleni anul 1852“ .
[ȘIRUL PREOȚILOR] În 1898 este hirotonit sachelarul I. Ioachim, seminarist gradul I, aşa cum rezultă dintr-o statistică privind personalul administrativ-bisericesc al Eparhiei Dunării de Jos din 1906. Circumscripţia protopopească I Medgidia condusă de economul Chr. Georgescu, numit în 1895 cuprindea şi parohia Cochirleni. Ioachim a slujit până în anul 1930. După Sfinţia Sa, a urmat părintele Vasile până la 1938. Din acest an, serviciul divin a fost săvârşit de părintele Alexandru, zis Rică, până în 1956, când este înlocuit de părintele Florescu Ion, acesta fiind cel mai longeviv păstor din istoria parohiei timp de 32 de ani până în 1988. De atunci, până în 1994, a oficiat părintele Chivu Daniel, urmat de preotul Didel Furtună, până anul 1999. În răstimpul 1999-2008 a funcţionat părintele Stoian Adrian. Din anul 2008 până în prezent misiunea îndrumării spirituale a revenit preotului paroh Oană Daniel.

C. CIMITIRUL. Se întinde pe un deal lângă şosea, înspre „La Caraulă“. Nu este sistematizat. Malul se erodează treptat. Este împrejmuit doar pe o porţiune la intrarea veche, limitrofă gospodăriilor. În urma demersurilor către Consiliul Local Rasova, nu s-a aprobat trecerea sub administrarea bisericească. În cimitirul din incinta bisericii este înmormântat preotul Alexandru, zis Rică.

D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] Biserica n-a organizat în decursul existenţei sale cor, cântările bisericeşti fiind asigurate de câte 1-2 paracliseri .

E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] Nu este cazul.

F. DATE DE CONTACT PAROHIE. [HRAM] „Sfântul Mare Mucenic Dumitrie Izvorâtorul de Mir”; [ADRESA] Sat Cochirleni, Strada Principală nr. 35, județul Constanța [OFICIU PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *