Mănăstirea Stejaru

Mănăstirea Stejaru s-a înfiinţat pe data de 1 martie, anul 2004, la propunerea părintelui Andrei Tudor, exarhul mănăstirilor dobrogene din acea vreme, cu încuviinţarea primarului comunei Saraiu şi cu binecuvântarea ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Această decizie a fost luată datorită faptului că biserica a fost părăsită timp de 35 de ani, iar satul Stejaru depopulat.

Astfel, pentru realizarea acestui deziderat, au fost trimise monahia Ambrozia împreună cu 3 surori de la Mănăstirea Sfânta Elena de la Mare.

La început maicile au primit cazare la familia Sânpetru Nicolae si Ioana din sat, locuind în casa lor timp de 3 ani până la terminarea lucrărilor viitoarelor chilii.

Biserica schitului a fost începută în anul 1934 şi a fost finalizată în anul 1943 şi sfinţită cu hramul Înălţarea Domnului de Episcopul Locotenent Eugen Laiu pe data de 11 iunie a anului 1943.

Arhitectura bisericii este în stil bizantin, în formă de cruce şi a fost proiectată de domnul arhitect Nicolae Panait.

Catapeteasma si icoanele bisericii au fost lucrate la Tulcea în anul 1940 de meşterul Eremia Păvăluc. Interiorul bisericii nu a fost pictat.

O familie credinciosă care nu locuia în satul Stejaru, pe nume Apolozan Dumitru şi Elisabeta a ajutat financiar la construcţia bisericii şi au donat icoanele şi obiectele de cult.

Preoţii care au slujit la această biserică în decursul anilor au fost pr. Oancea Mocanu, pr. Grigorie, pr. Aurel Lazarov, pr. Sârghi Mihai şi pr. Cernescu Constantin. Un eveniment nefericit a avut loc în anul 1950, când pr. Aurel Lazarov a fost arestat de regimul comunist şi dus la Aiud, unde a adormit în Domnul după 10 ani.

În anul 2006 s-a început construcţia unui complex de chilii, sponsor fiind domnul Nădrag Tudor din Hârşova, iar arhitect domnul Teodor Ion din Constanţa. Acest proiect s-a terminat de ridicat în anul 2009.

S-a început renovarea bisericii în anul 2008 si a fost finalizată în anul 2010 când, de hramul bisericii Înălţarea Domnului, s-a oficiat slujaba de sfintire mică a bisericii cu un sobor de preoţi.

Cei mai importanţi donatori care au ajutat la renovarea ei au fost Condorăţeanu Cosmin şi Monica, Brebenel Ioan şi Mariana, Nicolae Ioan şi Mirela.

Tot în anul 2010 a fost donat un clopot de domnul Zamfir Constantin din Bucureşti.

Cu ocazia hramului mănăstiri din anul 2011, credincioşii veniţi au primit binecuvântarea prin închinarea la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la mănăstirea Dervent şi la părticele din moaştele Sfântului Apostol Andrei.

Începând cu anul 2012 se va începe pictarea bisericii.

Nădăjduim că acest aşezământ monahal va dăinui peste veacuri.

%d bloggers like this: