ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [PREZENTAREA GENERALĂ A CARTIERULUI D.P.D.V GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Comuna Valu lui Traian este formată dintr-o singură localitate care a luat naştere în urma unirii a două sate, Valu lui Traian și Valea Seacă, din anul 1968, localităţi distincte care la început s-au aflat la 3 km distanţă, și care prin extindere mai apoi sau contopit. Localitatea este aşezată pe Valea Carasu, aşa cum rezultă din lucrarea “Dobrogea în pragul secolului al XX-lea” a geografului Marin Ionescu Dobrogeanu. Tipul de sat este linear, de-a lungul şoselei naţionale şi a căii ferate Constanţa-Bucureşti, pe o distaţă de 5 km. Localitatea se află la 13 km de Constanţa cu care se învecinează la Est şi la 3 km de Murfatlar cu care se învecinează la Vest. La Nord se învecinează cu localitatea Poiana iar la Sud cu localitatea Cumpăna. Cele două localităţi distincte se numeau Hasancea și Omurcea, denumiri turceşti, pentru că la formarea lor, majoritatea populaţiei era de origine turco-tătară, ambele fiind aşezate pe linia celor trei valuri, zise ale lui Traian, pentru că ele au fost atestate istoric ca fiind ridicate ca valuri de pământ și piatră pentru apărare în luptele purtate de armata imperiului roman pe aceste meleaguri. 
După 1878, odată cu integrarea Dobrogei în România, ambele localităţi cunosc un proces real de dezvoltare dar şi de schimbare a majorităţii populaţiei. Aşa se face că o parte din locuitorii musulmani vor emigra în Turcia, o parte de români vin din Brăila şi Transilvania pe moşiile boierului Ctin Pariano şi altă parte din Moldova și Oltenia, vin ca muncitori pe moșiile lui M. Kogalniceanu și ale lui H.C. Zambadjian. În 1890-1891 sosesc nemţi de pe teritoriul rusesc, cam opt familii, care stabilesc un cartier al lor şi construiesc prima moară din localitate. Ca şi locaş de închinare se construieşte biserica din Valea Seacă, localitatea fiind mai mare şi cu o populaţie de români mai numeroasă, cu danie din partea familiei boiereşti Ortopan.
ISTORICUL BISERICII PAROHIALE [ISTORIA ZIDIRII EI] Abia în anul 1985 locuitorii hotărăsc că este destul de mare distanţa de străbătut pâna la biserică pornind din Valu lui Traian către Valea Seacă şi hotărăsc construirea unei mici capele în cimitirul din marginea localităţii (care azi odată cu extinderea, a ajuns în centru). Cunoscând că acele vremuri cu politică comunistă erau împotriva construirii locașurilor de cult, noua capelă a fost ascunsă printre brazi, vopsită în culoarea verde, fiind astfel camuflată cu ajutorul naturii, pentru a nu se observa de la şoseaua principală. După revoluţia din 1989 şi înlăturarea regimului communist de la conducere, locuitorii din această parte a comunei împreună cu preotul paroh Borza Dănuţ, hirotonit aici din septembrie 1989, hotărăsc să înceapă demersurile pentru construirea unei noi biserici în localitate – amplasamentul făcându-se în centrul civic al comunei.
Astfel, în anul 2000 se pune piatra de temelie și se sfinţeste locul de I.P.S. Arhiepiscop al Tomisului – Lucian Tomitanul. Biserica poartă hramul Sf. Parascheva și la aceasta dată mai are lucrări de finisaje exterioare de executat și se asteaptă definitivarea demersurilor pentru începerea lucrărilor de pictură din nou în tehnica frescă. [ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCȚII] Biserica are o lungime de 23 m în interior, cu o lăţime de 8 m la naos și 15 m la abside, este construită în formă de arcă, în stil moldovenesc, cu clopotnița deasupra intrării care se termină cu o turlă mică cu înălţimea de 8m şi cu o turlă mare cu înălţimea de 18 m deasupra naosului. În clopotniţă se află un carilon de 10 clopote automatizat și trei clopote mari tot pe sistem automatic. La interior se lucrează la cafas și scara interioară. Clopotnița este sfințită cu binecuvântarea I.P.S. Teodosie. În interior s-a finalizat pardoseala din granit (naos) și marmură (altar), s-a așezat catapeteasma care are o lungime de 6.5 m și este din stejar fiert sculptat în filigram, la fel și ușile exterioare care sunt din stejar dublu stratificat cu sculpturi cu scene biblice. Deoarece biserica este în stadiul de începere al lucrărilor de pictură nu s-au procurat strane. [PICTURA] Biserica nu este pictată.
[SFINTE MOAŞTE, OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ŞI CĂRŢI VECHI] Biserica nu deţine sfinte moaşte şi nici obiecte de valoare. [ŞIRUL PREOŢILOR] În parohie, de la inființarea ei (1989)și până în anul 2007 a slujit doar preotul Borza Danut, apoi au slujit pe postul doi mai întâi preotul Mustață Marius apoi preotul Dumitru Gabriel. Odată cu mutarea în biserica nouă s-a mai înființat o parohie în care slujesc alți doi preoți.
CIMITIRUL. Parohia are un cimitir parohial alocat în anul 1995 de Consiliul Local, care are circa 1600 locuri de înmormântare distribuite, dar fiind un cimitir relativ nou înfiinţat, nu are monumente şi nici morminte cu valoare istorică sau culturală deosebită.
ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT. [ACTIVITATE CULTURALă, ACTIVITATE FILANTROPICă] Nu este cazul.
PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE s.a.] Nu este cazul.
F. DATE DE CONTACT PAROHIE [HRAM] „Sf. Parascheva” [ADRESA] localitatea Valul lui Traian jud. Constanţa [OFICIU PAROHIAL] Telefon 0241.230480. Nu are site oficial.
