Mănăstirea Mircea Vodă

ISTORICUL COMUNEI Satul Mircea Voda dupa ce a fost sub ocupatia turco-tatara, a cunoscut si ororile primului Razboi Mondial, cand in anii 1916 – 1918 a fost ocupat de trupe bulgare,germane si austro-ungare. Dovada ca pe teritoriul acestui sat au avut loc lupte intre armatele romane si cele de ocupatie straina este MONUMENTUL EROILOR  cadrul Cimitirului International de Onoare „MIRCEA CEL BATRAN” , de la Mircea Voda – gara ridicat in cinstea eroilor care si-au jertfit viata pentru independenta poporului roman. In cimitirul de langa monument isi duc somnul de veci peste 8000 militari cazuti in 1916 -1918 si in felul lui este unic in Europa prin faptul ca el „gazduieste” amici si inamici, mai concret: romani, rusi, nemti, bulgari si austrieci. Aceasta simbioza parca vine din istorie sa justifice si sa mentina buna convietuire de astazi dintre etniile Dobrogei. Denumirea veche asatului Mircea Voda este Cilibichioi, denumire ce a purtat-o pana in anul 1931, cand acest sat a fost declarat comuna cu denumirea Mircea Voda, denumire luata dupa gara Mircea Voda. Acest sat pana in anul 1881 a fost locuit de 40-50 familii de tatari de origine cremiana, iar in perioada anilor 1881-1883 au venit si s-au stabilit aici un numar de 30-40 familii de romani.

ISTORICUL MANASTIRII

Cu Binecuvantarea IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului s-a hotarat infiintarea unei noi Manastiri de calugari care sa vina in ajutorul credinciosilor si din imprejurimi,ce cautau un locas de rugaciune,Terenul a fost obţinut prin bunăvoinţa dlui primar al comunei Dumitru Dedu, iar construcţia se datorează unei familii de binecredincioşi darnici din Medgidia.

Comuna Mircea-Voda se afla la 15 Km de Medgidia iar locul dedicat ridicarii  manastirii  se afla la 3 km de localitatea Mircea-Voda sat,chiar deasupra micutului sat Gherghina.
In apropierea manastirii ,la distanta de 5km se mai afla inca doua sate:Tibrinu si Tortomanu de unde oamenii vin peste deal cu carutele .

Manstirea are doua hramuri,Buna-Vestire praznuita la dat de 25 Martie si Sfintii Tamaduitori Doctori fara de arginti Cosma si Damian,praznuiti la data de 1 Iulie.
Primul Hram simbolizeaza vestea cea buna ca se mai construieste o noua Casa ,un nou locas dedicat Domnului Dumnezeu si Maicii Domnului,un nou spital duhovnicesc de vindecare al patimilor.
Al doilea hram simbolizeaza faptul ca in acest spital duhovnicesc  Sfintii doctori fara de arginti Cosma si Damian se vor pogori din cer ,pentru a aduce vindecari sufletesti si trupesti  tuturor oamenilor care vor veni sa se inchine si sa se roage in aceasta Sfanta Manastire.
Lucrarile de constructie s-au inceput imediat dupa ce IPS Teodosie a semnat decizia de infiintare a manastirii si a Sfintit si Binecuvantat locul.
Ceea ce trebuie mentionat este faptul ca multi  oameni au remarcat  inca de la primele vizite prezenta harului Dumnezeiesc aducator de multa liniste si bucurie sufleteasca.
Manastirea are ca proiect si construirea unui azil de batrani si un camin de copii abandonati o binecuvantare pentru cei aflati in suferinta.
Pana in present Manastirea are un Paraclis unde se savarsesc zilnic Rugaciuni,se fac cele 7 Laude,incununate cu Slujba Tainei Sfantului Maslu si cu Sfanta Liturghie.
In cadrul manastirii s-a construit un corp de chilii unde locuiesc cei cinci vietuitori ai manastirii sub ascultarea parintelui Staret Protosinghelul Ciprian Achim.

La data de 24.03.2012, a avut loc slujba de  sfintire  si punerea pietrei de temelie a bisericii manastirii de catre Inalt Preasfintia Sa Teodosie Arhiepiscopul Tomisului.Dupa 3 ani la data de 22.03.2015 biserica manastirii a fost terminata pana la acoperis si tot la aceasta data a avut loc sfiintirea cea mica a bisericii de catre Inaltpreasfintia Sa Teodosie Arhiepiscopul Tomisului.

PROFILUL ACTUAL AL MANASTIRII

Ocazional manastirea organizeaza pelerinaje la manastirile din tara.

DATE DE CONTACT ALE MANASTIRII

Email:ieromonahachimciprian@yahoo.com

MANASTIREA BUNA VESTIRE SI SFINTII DACTORI FARA DE ARGINTI COSMA SI DAMIAN

LOCALITATEA MIRCEA VODA, COMUNA MIRCEA VODA, JUD.CONSTANTA.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *