ISTORICUL LOCALITĂȚII ADAMCLISI. Mânăstirea Sfântul Apostol Filip se afla situată la marginea vestică a comunei Adamclisi, în sud-vestul podișului dobrogean, pe DN3, la 62 km de municipiul Constanța.Localitatea Adamclisi, de o importanță crucială în istoricul amplasării Mânăstirii Sfântul Apostol Filip, se evidențiază prin prezența unor vestigii arheologice deosebit de valoroase pentru începuturile vieții creștine ale neamului nostru pe meleagurile Dobrogei.Numele localității Adamclisi (în grafii mai vechi Adamklissi sau Adam Klisi) este forma românizată a denumirii turcești Adam Kilisse (Biserica lui Adam sau Biserica Omului). Turcii care au invadat mai târziu aceste ținuturi daco-romane, au considerat impunătorul monument roman Tropaeum Traiani drept biserică.Satele comunei sunt: Adamclisi, Abrud, Hațeg, Urluia, Zorile, totalizând o populație de 2.250 de locuitori conform recensământului efectuat în 2011. Majoritatea locuitorilor suntromâni (90,98%), cu o minoritate de turci (2,09%). Pentru 6,89% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută, nefiind declarată la recensământ. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,98%), cu o minoritate de musulmani (2,09%). Pentru 6,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[1]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satele ei făcând parte din comunele Enigea și Hazarlâc.Comuna Adamclisi este consemnată însă în 1925 de anuarul Socec, având în compunere satele Adam-Klisi, Cherim-Kunis și Urluia, cu o populație de 1795 de locuitori. Până în 1931, fuseseră înființate și satele de coloniști Abrud și Hațeg care împreună cu satul Cherim-Kunis (actual Zorile), au revenit în 1968 la reînființatul județ Constanța și au fost incluse în comuna Adamclisi.Considerată drept cea mai mare așezare civilă romană de pe teritoriul Dobrogei și construităpe fundațiile unei cetăți getice, în același timp cu monumentul comemorativ,cetatea era locuită de familiile veteranilor care au participat la războaiele dacice ale lui Traian și au fost colonizați aici. Orașul ajunsese la rangul de „municipium” pe vremea împăratului Septimiu Sever (193-211) dar fiind distrus de goți, a trebuit sa fie reconstruit din temelii, așa cum arată o inscripție din anul 316, prin grija împăratului Constantin cel Mare.Cu acest prilej, orașul-cetate a fost înzestrat cu noi ziduri de apărare masive. Cu toate acestea, cetatea Tropaeum nu a rezistat atacurilor distrugătoare ale avarilor din anul 587, apoi slavilor și altor valuri de migratori, fiinddefinitiv părăsit după o existență de peste cinci sute de ani.La nord-vest de comuna Adamclisi, în mijlocul colinelor de la originea văii Urluia,pe un platou, se găsește grupul de vestigii romane al Cetății Tropaeum Traiani, ale cărei ruine au fost cercetate și identificate de GrigoreTocilescu prin anii 1891-1909, apoi de Vasile Pârvan în anul 1911. În apopierea cetații, pe o colină înaltă acoperită cu păduriș,se află ,,Monumentul triumfal” reconstituit în 1977 după informațiile arheologice referitoare la acest important vestigiu istoric. În comuna Adamclisi se află o impozantă clădire muzeală, în care sunt conservate și expuse publicului vestigiile și relicvele arheologice recuperate din siturile acestei zone: metropole,trofeul și frizele cu creneluri provenite de la monumentul comemorativ. Construit în cinstea împăratului Traian, în anii 106-109, ca omagiu pentru victoria mult dorită de acesta, împotriva armatelor dacice aliate cu triburile sarmaților-roxolani și burii,în anul 102, Monumental comemorativ Tropaeum Traiani este un autentic izvor de informații foarte prețioase despre evenimentele din istoria veche a poporului român.[2] Săpăturile arheologice din arealul fostei cetăți Tropaeum Traiani au scos la lumină dovezile incontestabile ale vieții creștine a locuitorilor acestei zone. Cele cinci bazilici descoperite, construite probabil după anul 500 d.Hr., constituie unele dintre aceste dovezi. În bazilica “A”, pe care Grigore Tocilescu a denumit-o “forensis” iar Vasile Pârvan “simplă”, aflată la mică distanță de strada principală a cetății Tropaeum, au fost descoperite abia în 1973 moaștele a cinci sfinți martiri, într-o criptă. Descoperirea deosebit de importantă a fost descrisă și publicată într-un studiu, de către arheologul Ion Barnea, într-un număr al revistei “Pontica” din 1978. În acest document, pe lângă multe amănunte interesante, este amintit faptul că în decursul veacurilor cripta a fost profanată, iar sfintele moaște împrăștiate pe jos. Echipa lui Grigore Tocilescu, cel care a efectuat primele săpături arheologice în perimetrul respectiv la sfârșitul secolului al XIX-lea, a descoperit bazilica, dar nu și cripta în care se aflau aceste sfinte oseminte. Săpăturile lor însă au afectat grav cripta iar apa meteorică infiltrată a șters aproape în întregime numele celor cinci sfinți scrise cu vopsea pe unul dintre pereți.[3]
ISTORIA MÂNĂSTIRII Începuturile acestui așezământ monahal din apropierea cetații antice Tropaeum Traiani datează din anul 2005, când ieromonahul Andrei Mantea, cu binecuvântarea IPS Teodosie,Arhiepiscopul Tomisului, a amplasat pe un teren donat de familia Stanca, primele barăci provizorii pentru firava obște ce urma să muncească la ridicarea actualei mânăstiri. I-a urmat ca egumen ieromonahul Pahomie Filip în 2006, an în care la solicitarea IPS Teodosie, sfintele relicve ale celor cinci martiri necunoscuți din cetatea Tropaeum – Adamclisi, au fost aduse de la Centrul de Cercetări Antropologice al Academiei Române în Dobrogea, temporar la Mânăstirea Peștera Sfântului Apostol Andrei.Apoi, în anul 2007 a început construcția bisericiiMânăstirii Sfântul Apostol Filip,situată peacest deal, la sud de situl arheologic al cetații Tropaeum Traiani, la cca 1 km. Lucrările au fost coordonate de starețul de atunci, ieromonahul Pahomie Filip. În toamna aceluiași an au fost aduse sfintele moaște ale celor cinci martiri creștini, spre a fi depuse în raclele din cripta-altar abisericii-paraclis, cu ocazia hramului mânăstirii, pe 14 noiembrie.Paraclisul mânăstirii are ca patroni pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel și este o construcție cu suprafața de 150 m.p.,fundația de beton armat, pereții confecționați din bârne groase de lemn, căptușite pe ambele fețe cușipci lemnoase tencuite și gletuite. Acoperișul este confecționat din tablă de cupru pe suport de scânduri, având o turlă hexagonală pe naos și două cruci din inox aurit.La subsolul paraclisului a fost construită ocriptă în care se păstrează spre cinstire, raclele cu moaştele sfinţilor mucenici, asemănătoare criptei în care au fost găsiți. Paraclisul a fost sfințit pe 14 noiembrie 2007 de IPS Teodosie,Arhiepiscopul Tomisului. Concomitent au fost construite și clădirea chiliilor, cu trapeza și anexele gospodărești. Acestea sunt situate pe latura de vest a terenului mânăstirii, într-o clădire dreptunghiulară construită din cărămizi de lut nears și acoperită cu țiglă.Din anul 2008 lucrările de finisaj și pictare a bisericii au fost coordonate de actualul stareț,ieromonahul Dorotei Rambet. [PICTURA]Pictura a fost realizată cu multă competență, dăruire și într-un autentic stil bizantin de pictorul Sergiu Ivas, care a utilizat culori tempera pe suport special de frescă și foiță de aur.Catapeteasma, iconostasul și stranele sunt confecționate din lemn sculptat cu pricepere de un meșterul nemțean Hantas Ion, asemenea și ușile din lemn masiv de la intrarea vestică în pronaosul bisericii.[ANEXE] În faţa bisericii-paraclis actuale, a fost construit un atrium, o curte interioară cu arcade, cu coloane placate cu piatră în aceeași notă cu antica cetate vecină. Pe acest perimetru, vis-a-vis de intrarea în biserică s-a construit turnul clopotniței, din beton armat placat cu piatră, acoperit cu țiglă și având în vârf o cruce mare de inox galben.Pe latura de sud a atrium-ului se construiește în prezent clădirea arhondaricului. Realizată pe cadre din grinzi de beton armat cu pereți din cărămidă arsă, clădirea are suprafața la sol de 300 m.p, cu parter, etaj și mansardă. Lucrările sunt în curs, urmând ca acoperirea să se realizeze cu țiglă. Mansarda este construită pe schelet metalic cu pereți din sandwich-uri cu inserție metalică.. [OBIECTE DE CULT VECHI]Biserica mânăstirii adăpostește spre cinstire prețioasele moaște ale Sfântului Apostol Filip, Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, alături de moaștele sfinților cinci martiri necunoscuți descoperiți în cetateaTropaeum.
DATE DE CONTACT MĂNĂSTIRE. [HRAM]„Sfântul Apostol Filip”; [ADRESA] comuna Adamclisi, O.P. Adamclisi, județul Constanța,[OFICIU PAROHIAL]e-mail manastirea_sfantul_apostol.filip@yahoo.com
[1]https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Adamclisi,_Constan%C8%9Ba#Etimologie)
[2]http://www.cjc.ro/proiect_histria/Histria/ISTORIE/ADAMCLISI/adamclisi.html
[3]http://www.crestinortodox.ro/religie/bazilica-simpla-a-la-tropaeum-traiani-69443.html
