A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [TOPONIME, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII D.P.D.V GEOGRAFIC, ISTORICO-GEOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL ECONOMIC] Biserica se află în localitatea Mamaia Sat, oraș Năvodari, jud. Constanța, la jumătatea distanței dintre stațiunea Mamaia și orașul Năvodari. Vechea biserică a satului Mamaia a fost demolată în regimul communist, această localitate rămânând fără lăcaș de cult. Actuala biserică poartă același hram ca și cea veche și este adaptată noilor cerințe. Înainte de 1989, Mamaia Sat nu a avut noroc, fiind inclus în sinistrul program de sistematizare rurală al lui Ceaușescu. Legenda spune că Ceaușescu ar fi trecut pe deasupra cu elicopterul, zburând de la Canal la Neptun și văzând casele micuțe și grădinile, ar fi ordonat ștergerea imediată de pe hartă a satului. Oricum ar fi, operația s-a desfășurat extreme de rapid. Buldozerele au venit, au săpat o groapă lângă fiecare casă și au împins apoi casele în aceste gropi. Se pare că atunci când a trebuit demolată biserica, muncitorii s-au codit atât de mult, încât activiștii responsabili au trebuit să găsească un tip de undeva, pe care l-au îmbătat și care a acceptat astfel să conducă el excavatorul. La sfârșit s-a nivelat totul, inclusiv ulițele, dispărând orice urmă a existenței unui sat în acel loc. Pe locul liber s-a amnajat o plantație de piersici, care însă nu avut nici un spor.
La doar câteva săptămâni după prăbușirea regimului, majoritatea foștilor locuitori s-au întâlnit pe camp și au început să refacă planul satului. Arheologiapropiului sat. Puncte generale de reper au fost șoseaua, pomii de la marginea ei și cazarma de marinari. Iar pentru reconstruirea loturilor personale au folosit fundațiile caselor lor demolate, ce supraviețuiseră tocmai datorită metodei de demolare rapidă.
Restul a fost treabă de rememorare colectivă: ,, de la casă, curtea mea mai
avea 4 metri lățime, dincolo începea lotul tău, pe aici era strada…”. Au urmat apoi
extreme de dificilă intrarea în legalitate – de fapt au pus autoritățile în fața faptului
împlinit, topometrii, oficializarea reconstruirii localității, traseul luminii electrice și
denumirea cât se poate de seacă a străzilor. La fel ca în orașele americane, străzile nu poartă nume, ci indicative – M1, M2, etc.
B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI]
Fundația bisericii a fost pusă de părintele Șapera Stelică, încă din anul 2001, construcția ridicându-se cu ajutorul comunității. Hramul ,,Sfânta Cuvioasă Paraschiva” a fost păstrat de la vechiul lăcaș de cult, adăugându-se cu binevoința Preaînaltului Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului și hramul ,,Sf. Ierarh Nicolae ” . Construcția bisericii a înaintat încet, dar ambiția și nevoia unui lăcaș de cult i-a făcut pe oamenii satului, călăuziți și încurajați tot timpul de părintele Stelică Șapera, să nu renunțe.
Acesta a rămas în memoria oamenilor ca o persoană extraordinară.
Între anii 2003 – 2009, părintele Stelică a fost înlocuit de părintele Bădicioiu
Bogdan, care a dus mai departe, ceea ce era început, respectând dorința comunității
de a avea un lăcaș de cult propriu și deosebit. Cu ajutorul lui Dumnezeu în anul
2009 construcția a fost finalizată și împodobită cu un iconostas sculptat, de un mare
rafinament artistic. Construcția mai impresionează și prin frumusețea proporțiilor și a
decorațiunii fațadelor.
Părintele Băcanu Ionel a venit ca slujitor al bisericii din anul 2009, finalizând și împlinind dorința comunității. Energic și ambițios, precum un păstor pentru oile sale, a apropiat mulți oameni de Dumnezeu și Sfânta Biserică. Astfel biserica a devenit un nucleu al localității.Noul lăcaș de cult, este bine amplasat, pe o colină în centrul localității.
construită din cărămidă, biserica impresionează încă de la primul contact prin
desfășurarea sa arhitecturală deosebită, având forma crucii, amintind ca proporții, de
vechile monumente ridicate în sec. XIII – XIV. Planul este simplu, respectând
desfășurarea tradițională a spațiilor: altar, naos și pronaos. Turla este subdimensionată
pentru a respecta proporția față de corpul navei, fiind situată pe naos și susținută de
pandantivi. Absidele laterale nu au forma semicirculară, ci sunt tăiate longitudinal în
unghi drept. Deasupra kafasului au fost ridicate încă două turle mai mici, care nu sunt
vizibile de la interior, dar care au efect estetic la exterior, respectând tradiția arhitecturală bizantină. Cele trei turle simbolizează Sfânta Treime, fiind astfel legătura întregită între cer și pământ. La construcția bisericii s-au folosit metode moderne de
construcție. Acoperișul este realizat din tablă lindab. În interior pereții sunt tencuiți
cu mortar special pentru tehnica ,, a fresco”. Formele interioare sunt astfel concepute
pentru a se putea executa pictură de tradiție bizantină, respectând programul
iconografic din ,, Erminia bizantină ” după Dionisie din Furna.
Altarul este semicircular și are o boltire obținută prin intersecția unui semicilindru
cu o semicalotă eliptică. Pe axul central al altarului, pe peretele de răsărit se află o
fereastră.
Tâmpla este realizată din lemn și are ca rol despărțirea altarului de restul bisericii.
Ea este prevăzută cu o frumoasă ornamentație sculptată și totodată susține panourile
pe care vor fi pictate icoanele.
Naosul este amplasat cu o treaptă mai jos decât altarul bisericii pentru a se
sublinia simbolistica spațiului, având pe centru turla.Turla este prevăzută cu o calotă sprijinită pe un tambur octagonal cu opt ferestre, la bază aflându-se patru pandativi care realizează trecerea de la un dreptunghi subliniat pe fiecare latură de către două arce, care realizează trecerea la absidele laterale, ale Naosului.
Pronaosul sub formă de navă cu o boltă semicircular are în partea de vest
Cafasul. Pe pereții pronaosului se află trei ferestre cu distanțe egale între ele.
La exterior, pe peretele de apus, deasupra intrării sunt amenajate trei nișe în
care vor fi executate icoanele: Maica Domnului și cele două icoane de hram Sfânta
Paraschiva și Sfântul Ierarh Nicolae.
[PICTURA] Cuprinsul programelor, repartiția temelor pe pereții unei biserici, precum și
interpretarea dată de sfinții părinți, liturgiști, predicatori și tradiție, au evoluat de-a
lungul timpului sub diferite forme. Adaosuri de diferite forme unele datorită artiștilor
de seama au complicat și îmbogățit iconografia bizantină în chip neașteptat. Ideile
liturgice și ceremoniile stau la baza cultului. Ele au influențat planurile arhitecturale
ale monumentelor. Toate acestea s-au realizat datorită puternicilor legături dintre statul
de tip bizantin și biserică, în idea obținerii unui sistem de imagini cu rol educativ
religios.
Ținând cont de însemnătatea acordată picturilor și spațiului architectural în cadrul
serviciului religios este foarte important de remarcat simbolistica fiecărui spațiu în parte
și modul în care acesta a evoluat. În primele secole ale creștinismului apar două tipuri
de edificii basilica și martyria. Cel de-al doilea ne atrage atenția în mod particular, fiind
clădire înălțată deasupra mormântului unui sfânt mucenic. Aceasta a devenit astăzi altarul, sfânta masă cu numele de astăzi. Un al treilea tip architectonic este cel în cruce latină sau greacă. Au urmat apoi influențe reciproce, modificări și complicații ale acestor trei tipuri originare.
În Bizanț și în țările de tradiție bizantină, cupola a rămas elemental esențial al
bisericii. Istoria ecleziastică, scrierile iconografice răsăritene, atribuite Patriarhului Ghermanși organizată în secolul al XVIII-lea arată că este central pământesc, în care Dumnezeu cel Ceresc sălășluiește și umblă. Este figura punerii pe cruce și Învierii Mântuitorului;
cupola este ,,Cerul văzut”.
În primele moment ale creștinismului preoții se orânduiau în jurul Altarului,
credincioșii stăteau pe mai multe rânduri în spatele lor. Curând, credincioșii au fost
despărțiți de preoți printr-o balustradă scundă, car a dat naștere tâmplei, în Răsărit, în
Catalonia și în alte câteva regiuni. De-a lungul timpului balustrade a fost înălțată cu ajutorul unor draperii brodate, înlocuite mai târziu cu icoane, montate pe o tâmplă de
lemn sau zidărie, prevăzute cu trei uși, cele împărătești pe mijloc și cele diaconești pe
margini, despărțind altarul de restul bisericii. Tot acest spațiu al altarului simbolizează
locul jertfei. Altarul se mai numește și Sfânta Sfintelor iar masa altarului simbolizează
în același timp mormântul și tronul Mântuitorului.
Naosul este cel de-al treilea spațiu și simbolizează nava eshatologică, corabia
care adună credincioșii. Naosul este locul în care cerul se întâlnește cu pământul.
cercul este simbolul cerului, al perfecțiunii, trecerea spre pământ, simbolizat de forma
pătrată a naosului, este făcută de cei patru pandativi unde se pictează cei patru evangheliști cu evangheliile, simbolizând învățătura care trebuie parcursă pentru a atinge perfecțiunea duhovnicească și pe care se sprijină toată lucrarea Mântuitorului. Cifra patru este echivalentul celor patru puncte cardinal, anotimpurile. În central naosului sub cupolă se desfășoară ceremoniile liturgice.
În continuarea naosului, în partea de vest este pronaosul sau naosul. Pronaosul
era la început despărțit de naos de un perete de zid perforat de trei uși ,, împărătești”
prin care intrau credincioșii în Casa Domnului (naos + altar), chiar și împăratul când
intră în acest spațiu își lasă armele și coroana, înainte să pătrundă pe aceste uși. În timp acest zid a dispărut rămânând uneori doar un rând de coloane. Programul iconografic se citește începând cu pereții de sud spre nord în sensul acelor de ceasornic și de sus în jos.
Decorul pictural al cupolei este realizat cu scopul foarte clar de a ilustra înțelesul dat de bizantini acestui spațiu, în așa fel încât să reprezinte biserica lui Hristos, care a fost prefigurată de patriarhi și prooroci și întemeiată de apostoli.
Pe calotă se va picta Iisus Hristos Pantocrator sau Atotțiitorul cu capul spre Apus.
Este înveșmântat după moda antică în chiton și himation. Cu capul descoperit și cu
fruntea sus ține în mâna stângă Evanghelia iar cu dreapta binecuvântează. În jurul
medalionului în curcubeu, simbol al legământului lui Dumnezeu, se va scrie versetul
folosit ca formulă liturgică ,, Doamne, Doamne caută din cer și vezi și cercetează
via aceasta, pe care a sădit-o dreapta ta și o desăvârșește pe ea “. Medalionul cu
Hristos este ținut de cete îngerești.
La este între cete poate fi reprezentată Maica Domnului Rugătoare (reprezentată
cu mâinile întinse în sus și se va scrie deasupra ei ,, Maica lui Dumnezeu, Doamna
Îngerilor “), la Vest Ioan Botezătorul, la Nord arhanghelul Mihail iar la sud arhanghelul
Gavriil. În imediata vecinătate, ar trebui pictată Liturghia Îngerească care dn cauza lipsei de spațiu va fi pictată la baza turlei. În spațiul rămas până la baza ferestrelor se vor picta chipurile proorocilor: Isaia, Ieremia, Iezechiel, Ilie, Moise, Aaron, Avraam și Daniil, ținând în mână filactere cu texte din profețiile lor. În următorul registru vor fi reprezentați sfinții apostolic în medalioane sau bust: Simon Petru, Andrei, Iacob, Ioan, Toma, Matei, Filip, Bartolomeu, Simon Canaitul, Matia, Levi Tadeul și Iacov a lui Alfeu.
Cele două registre ale proorocilor și apostolilor vor fi despărțite de o friză cu ornament
floral. În următorul spațiu de la baza turlei va fi zugrăvită Liturghia îngerească sau
Dumnezeiasca Liturghie, în care este înfățișat Mântuitorul în central compoziției, slujind
ca mare Arhireu înconjurat în dreapta și în stânga de îngeri, preoți și diaconi, în
atitudine de mișcare și purtând către Altarul din centrul compoziției, ori Discul și potirul cu sfintele daruri ( cala vohodul mare al Liturghiei Arhierești) ori sfântul epitaf, simbolizând trupul mort al Domnului (ca la procesiunea înconjurării bisericii cu Sfântul Epitaf la slujba Prohodului de Sfânta și Marea Vineri).
La baza turlei sub Liturghia Îngerească vor fi pictați cei patru evangheliști așezați la masa de lucru scriind, meditând sau pictând pe Maica Domnului, fiind reprezentați însoțiți de simbolurile lor, așa cum sunt descriși în viziunea profetului
Iezechiel. Evangheliștii ocupă câte un loc în fiecare pandativ, Ioan ( cu simbolul vulturul) la nord – est, Matei (îngerul) la sud-est, Mercur (leu) la sud-vest și Luca (vițelul) la nord-vest. Ei sunt reprezentați cu evangheliile în mână.
Absida Altarului Este așezată pe planul longitudinal al bisericii spre răsărit. Aceasta este semicirculară și închisă spre apus de catapeteasma ( sau tâmplă). Acest spațiu delimitat se numește spațiul altarului sau absida altarului. Pe bolta absidei altarului se va picta
Maica Domnului cu pruncul Iisus în brațe șezând pe tronul împărătesc, încadrată de
Sfinții arhangheli Mihail și Gavriil în atitudine de adorare. Tot pe bolta spre vest se
va picta ,, Înălțarea Domnului”, Iisus în nimb luminos susțínut de îngeri în centru, iar
Apostolii și Maica Domnului în grupuri egale pe pereții de nord și de sud. În primul
registru de sub bolta altarului, dacă spațiul permite se va picta ,, Împărtășirea apostolilor “. În această scenă Hristos în veșminte arhierești va fi pictat de două ori, în stânga și în dreapta sfintei mese împărtășind cu vin ( sângele) și pâine (trup), îngerii
și diaconii cu ripide împodobite cu serafimi sunt lângă el. Apostolii formează două
grupuri de-o parte și de alta. Dacă spațiul permite, în continuarea ,, Împărtășirii Apostolilor”, de-o parte și de alta se pot picta ,, Cina cea de taină” și ,, Cina la Emaus “. Pe registrul sfinților în picioare vor fi reprezentați Marii Ierarhi, Episcopi sau
Arhierei înveșmântați în sacos sau felon și omofor, înfățișați de regulă din trei sferturi
privind spre fereastra de răsărit a altarului unde este zugrăvit Mântuitorul jertfindu-se
la liturghie, fie sub chipul unui prunc, fie sub acela a unui miel de jertfă așezat pe
Sfântul Disc străjuit de îngeri cu ripide. La nord de fereastra altarului vor fi reprezentați sfinții ierarhi: Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, Grigore cel Mare sau Dialogul, Grigore de Nazianz și Andrei Criteanul. La sud vor fi pictați
sfinții ierarhi: Vasile cel Mare, Chiril, Nicolae, Spiridon iar spre diaconicon vor fi
reprezentați sfinții diaconi Ștefan și Laurențiu. Spațiile de pe glafurile iar sub registrul
Sfinților ierarhi se va picta draperia. În partea de nord, în spațiul destinat proscomidiei
va fi reprezentat ,,Hristos în mormânt“.
Spațiile de pe glafurile ferstrelor și ușilor se vor decora cu ornamente de factură
bizantină, iar sub registrul Sfintilor Ierarhi, tradiționala draperie.
Spațiul naosului este simbol al corabiei care adună credincioșii. Naosul are trei
scopuri, pe care le atinge cu ajutorul reprezentărilor picturale: educarea religios- morală
a credincioșilor, învățarea lor în adevărurile dreptei credințe și a vieții creștine, transmiterea cunoștințelor despre viața Mântuitorului despre Istoria Bisericii Creștine.
În naos pe suprafața arcurilor mari care susțin turla între pandativi se zugrăvesc
în partea de răsărit: Medalion (Sfânta Mahramă) , ,, cea nefăcută de mâna ” omului), la
vest Cheramion, la sud Hristos vița de vie sau Înger de mar Sfat și la nord Hristos
Emanuel. Între aceste reprezentări se vor picta medalioane cu sfinți apostolic ( din cei 70 d apostolic).
Pe intradosul arcurilor pot fi pictate medalioane cu sfinți prooroci (Ghedeon, David, Natan, Solomon, Ilie, Elisei, Daniel, Osea, Amos, Miheia, Ioil, Avdie, Iona, Avacum, Sofonie, Agheu, Zaharia, Maleahi, Baruh, Ahia, Samia, Ioad, Azaria, Anina). În abside în
partea superioară se va zugrăvi scena ,, Nașterii Domnului ” la sud încadrată de Buna
Vestire (la est) și Închinarea magilor (la vest) și Pogorârea la Iad a Domnului în absida de nord, încadrată Răstignirea Domnului (la vest) și Îngerul vestind mironosițelor Învierea ( la est).
Registrul sfinților în picioare din absida sudică va fi ocupat de: Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Sfântul Mucenic Teodor Tiron și Nestor, Sfântul mucenic Mina Egipteanul, Sfântul Mucenic Artemie, Sfântul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, sfinții doctori fără de arginți Cosma, Damian și Pantelimon.
Registrul sfinților în picioare în absida de nord va fi ocupat de Sfinții Împărați
Constantin și mama sa Elena, sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Sfântul Mucenic Procopie,
Sfântul Mucenic Emilian din Durostorum și Sfântul Mucenic Mercurie.
La vest de Sfânții Împărați Constantin și mama sa Elena vor fi zugrăviți sfinții
doctori fără de arginți Chir și Ioan.
Nereprezentând strict un spațiu liturgic, pronaosul cumulează însă fincțiile tuturor
spațiilor anexe. Dacă naosul reprezintă lumea văzută, pronaosului i s-a asociat ca o
extindere a lumii văzute valențele cele mai joase ale acesteia. Din punct de vedere al
Sfintei Liturghii acestuia nu i s-a acordat mare importanță atribuindu-i-se diverse funcții
însă nici una nu definește spațiul respectiv.
De-a lungul timpului pronaosului i-a fost atribuită și funcție funerară, acesta
nefiindu-i însă specifică. Această funcție a fost probabil preluată de la martyria sau de
capelele funerare a fost probabil preluată de la martyria sau de capelele funerare
anexate bisericii. Tot în pronaos se țineau slujbele de pomenire a morților și de multe
ori se pare că se țineau aici slujbele de priveghi. Dacă biserica nu era prevăzută cu
capelă specială sau baptisteriu aici avea loc botezul.
Pronaosul era locul în care împăratul bizantin își lăsa coroana și armele pentru
a merge astfel ,, pregătit” la slujbă în naos. În acest spațiu aveau loc sinoadele
ecumenice, sinoade la care au fost stabilite vieții ecleziale.
Simbolic acest spațiu a fost asociat cu postul pentru că era un spațiu de
pregătire, având rolul de a pregăti credinciosul creștin pentru ccea ce se va întâmpla
în naos.
Pe bolta pronaosului va fi reprezentată Sfânta Treime în variant ,, Stejarul de
la Mamvri “ a vechiului testament înconjurată de text în medallion și susținut de
îngeri. De jur împrejur se poate scrie: ,, Preasfânta Treime, miluiește-ne pe noi,
Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează
și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău. Doamne miluește, Doamne miluește,
Doamne miluește”. }n cel[lalt medallion de pe boltă va fi reprezentată Maica Domnului
a Întrupării odată cu pruncul, Hristos pe piept simbolizând biserica și totodată
,, instrumental întrupării ”. Medalionul va fi încadrat de patru sfinți imnografi, autori
de imnuri și liturghii bisericești. Ei vor fi înfățișați șezând și scriind pe filactere: la
Sfântul Ioan Damaschinul: ,, Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, Născătoare de
Dumnezeu…” , la Sf\ntul Roman Melodul: ,, Fecioara astăzi pe Cel mai presus de ființa
naște…” , la Sfântul Roman Melodul: ,, Fecioara astăzi pe Cel mai presus de ființă
naște…”, la Sfântul Cosma de Maiuma: ,, Hristos se naște, măriți-L, Hristos din ceruri,
Întâmpinați-L”, la Sf\ntul Iosif Graptul> ,, Bucură-te Fecioară, Mireasă dumnezeiască,
îndreptarea lui Adam și omorârea iadului…”.
Pe peretele d sud vor fi scene din viața lui Hristos: ,, Întâmpinarea Domnului ”,
,, Botezul lui Hristos”, Hristos prefăcând apa în vin”, ,, Hristos potolind vânturile și
marea” și ,, Hristos înviind pe fiica lui Iair ”. Registrul sfinților în picioare va fi ocupat
de sfinți cuvioși cuvioși, sihaștri, pusnici și călugări: Sfântul Cuvios Antonie cel Mare,
Eftimie cel Mare, Sava, Arsenie cel Mare, Teodosie, Ilarion, Pahomie, Atanasie, Toma,
Ștefan cel Nou, Teodor Studitul, Maxim Mărturisitorul, Casian Romanul, Ioan Scălarul,
Efrem Sirul, Zaharia, Ioan Hozevitul, Cuviosul Ioan de la Prislop, Cuviosul Gherman din
Dobrogea și Sfinții martiri Brăncoveni – Constantin și fiii săi Constantin, Ștefan, Radu
și Matei.
Pe peretele de nord al pronaosului vor fi pictate scenele: în partea superioară
,, Hristos vindecând un bolnav la scăldătoarea din Vitezda”, ,, Hristos umblând pe
mare”, ,, Hristos înviind pe Lazăr din Batania”, ,, Intrarea în Ierusalim “ și ,, Hristos
rugându-se în grădina Ghetsimani”. Sub registrul scenelor va fi pictat registrul sfințílor
în picioare: Sfinte mucenițe și cuvioase, ce țin în mână filactere cu învățăminte din
viața lor: Sfânta Mucenică Ecaterina, Varvara, Irina, Cuvioasa Marina, Daria, Mavra,
Sofia, Natalia, Calista, Eufrosina, Maria, Filoteia, Preacuvioasa Mucenică Evdochia și
Sfinte cuvioase: Teodora din Tesalonic, Maria Egipteanca, Teofana Împărăteasă, Tatiana,
Iulia, Grigoria,Veronica.
Pe peretele de est al pronaosului va fi pictată scena: ,, Schimbarea la față a
Mântuitorului ” iar în partea inferioară a scenei, la nord va fi reprezentată Sfânta
Teodora de la Sihla și Sfânta Cuvioasă Parascheva iar la sud Sfântul Cuvios Ilarion
și mai jos Sfântul Cuvios Stelian.
Pe peretele de vest al pronaosului, în kafas va fi pictată ,, Adormirea Maicii
Domnului ” iar sub aceasta dacă spațiul mai permite vor fi pictate scene legate strict
de Maica Domnului: ,, Nașterea Maicii Domnului ” , ,, Intrarea în Biserică a Maicii
Domnului ” și ,, Izvorul dătător de viață ”. Partea inferioară a peretelui de vest va
fi rezervată tablourilor votive.
C. CIMITIRUL. Parohia nu deține cimitir.
D. ACTIVITAȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT. [ACTIVITATE CULTURALA, ACTIVITATE FILANTROPICA] Nu este cazul.
E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] Nu este cazul.
F. DATE DE CONTACT. [HRAM] ,,Sfânta Cuvioasă Paraschiva”; [ADRESA] localitatea Mamaia Sat, județul Constanța; [OFICIU PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial.
