A. [PREZENTAREA GENERALĂ A CARTIERULUI D.P.D.V GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Comuna Topraisar se situează în zona Dobrogei în partea de sud-est a judeţului Constanţa, la o distanţă de 30 km de Municipiul Constanţa. Suprafaţa totală a comunei este de 13.165 ha, cu o populaţie de 5533 locuitori, conform recensământului din anul 2011. Teritoriul comunei este traversat de traseul DN 38, care face legătura între Constanţa şi punctul de trecere al frontierei de la Negru Vodă. Cercetările arheologice au scos la iveală faptul că localitatea Topraisar, fiind o zonă de influenţă şi de interes pentru cetăţile greceşti dar şi pentru români, a fost locuită din cele mai vechi timpuri. În perioada de ocupaţie Otomană, Poarta s-a îngrijit, înainte de toate, să întărească potenţialul militar al noii provincii, încurajând colonizarea ei sistematică cu populaţie turcă mai ales nord-pontică (tătari). În urma Războiului de Independenţă din 1877, pentru că populaţia era rară şi teren mult, zona a fost colonizată cu români din părţile Brăilei şi Ardealului şi mai târziu, în 1926-1927, cu români din Muntenia şi Oltenia. În primul război mondial, luptele au fost grele şi sângeroase pe acest pământ. În amintirea ostaşilor care s-au jertfit pentru pământul strămoşesc în partea de S-SE a localităţii, la o distanţă de 6 Km s-a construit o cruce mare pe care locuitorii o numesc „Monument”. Numele satului Topraisar este de origine turcă-arabă, se traduce „fortareaţă din pământ” sau „pământ galben bun”(fertil).
B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE [ISTORIA ZIDIRII EI] Biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” este situată în mijlocul satului, lângă primărie, pe strada Grâuşorului Nr. 2. În anul 1882, „Legea pentru reglementarea proprietăţii în Dobrogea” Art. 20, acordă în planul de parcelare un hectar de teren (10000 mp) pentru construcţia bisericii. Materialele necesare pentru înălţarea lăcaşului de cult sunt strânse de localnici iar în anul 1906 se pune piatra de temelie alături de preotul I.Ştefănescu, împreună cu comitetul însărcinat cu ridicarea şi înfrumuseţarea bisericii. La patru ani de la începerea construcţiei, în anul 1910, lucrările lăcaşului de cult se încheie şi se sfinţeşte trei ani mai târziu în ziua de 19 mai 1913 de Episcopul Nifon Niculescu, cu hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”. La vremea aceea, paroh era pr. Manea Paraschiv, venit din partea Olteniei, fiind şi învăţător la şcoala primară din sat. În anii 1916-1917, în primul război mondial, biserica a fost bombardată și dărâmată aproape jumătate. Aici a fost frontul care a stat multă vreme, satul a fost pustiit iar locuitorii s-au refugiat peste Dunăre, biserica fiind folosită ca adăpost o vreme.
Odoarele bisericii şi clopotele au fost îngropate în pământ de locuitorii satului înainte de a se refugia. Dupa război, locuitorii s-au întors la vetrele lor şi au început din nou reconstruirea sfântului locaş, au dezgropat odoarele şi clopotele, iar preotul Manea Paraschiv, cântăreţul Ion Monu, casier Radu Mihăilescu, Ion şi Gheorghe Nedelcu şi alţii s-au ostenit pentru strângerea fondurilor. În anul 1921 s-a terminat reconstrucţia bisericii, fiind sfinţită de către P.S. Episcop Gherontie. În anul 1939, urmează ca paroh şi preot slujitor Vasile Cioară până în anul 1947 când este transferat la cerere preotul Gheorghe Răileanu. În 1948 preotul paroh Gheorghe Răileanu împreună cu credincioşii începe lucrări de renovare, aplicându-se în interiorul locaşului un tapet bisericesc. Acoperişul s-a reparat în întregime.
[ARHITECTURA. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCȚII] Biserica este ridicată în mijlocul terenului pe o suprafaţă de 280 mp, compusă din pridvor, pronaus, naos şi altar, în formă de cruce, spaţioasă, înaltă, din cărămidă, în stil bizantin cu bolţi în semicerc, învelită cu tablă zincată, fiind înzestrată cu cele necesare şi împodobită cu donaţii an de an. Biserica are trei turle: una mare spre răsărit şi două mici la intrare. La intrare în pronaos în dreapta şi în stânga uşii sunt două încăperi, din care cea din dreapta acoperă scara ce urcă în cafas iar cea din stânga este folosită pentru diferite utilităţi ale bisericii.
[PICTURA] Interiorul nu era pictat la data sfinţirii, pictura urmând să se facă mult mai târziu în anul 1987 de pictorul Ivănescu Vasile de la Curtea de Argeş. Interiorul a fost pictat şi înfrumuseţat cu ajutorul obştii săteşti, aceştia contribuind cu obolul său după puterea fiecăruia.
[ANEXE] În faţa biserici este ridicată clopotniţa. În anul 1926- 1928, cele două clopote ale bisericii au fost montate pe un suport din 4 stâlpi de lemn. Cu vremea stâlpii s-au deteriorat, putrezind şi ameninţând cu prăbuşirea. În anul 1964 se construeşte o clopotniţă din beton armat, în formă de piramidă cu înălţimea de 7 m, temelia de 1,60 m, suprafaţa de jos construită este de 36 mp, învelită cu tablă zincată, cu cruce pe acoperiş şi clopotele aşezate pe drugi de fier cu rulmenţi, tencuită. Curtea bisericii este împrejmuită cu gard. Porţile de la intrarea principală străjuiesc aleea pavată şi încadrată de brazi înalţi (Tuia). Pe partea stângă a aleei se afla o troiţă construită din cărămidă, interiorul este pictat (pictor necunoscut), cu geamuri în stânga şi dreapta, acoperită cu tablă galvanizată, cu cruce pe acoperiş. Pe aceeaşi alee se află un lumânărar cu subsol şi parter, construit din cărămidă, interiorul este pictat (pictor necunoscut) învelită cu tablă zincată, cu cruce pe acoperiş. Aleea înconjoară biserica iar în partea din spate a bisericii se află ridicată din cărămidă, cu acoperiş din tablă o trapeză. Tot în curtea biserici se află şi o toaletă modernă. La intersecţia DN 38 cu Str. Şcolii se află o troiţă cu Mântuitorul Iisus Hristos rasticnit, sculptată în lemn. Toate aceste clădiri ( troitele, lumânărarul, trapeza, tualeta) au fost făcute cu cheltuiala enoriaşilor şi credincioşilor.
[SFINTE MOAŞTE, OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ŞI CĂRŢI VECHI] Biserica nu deţine sfinte moaşte şi nici obiecte de valoare.
[ŞIRUL PREOŢILOR] Preoţi slujitori ai bisericii Topraisar „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”: Preot Paraschiv Manea (1903-1939),; Preot Vasile Cioară (1939-1947); Preot Gheorghe Răileanu (1947-1990); Preot Marian Stroe (1990-1996); Preot Ştefan Popa (1996-2013); Preot Mihai Popa (1999- prezent); PreotViorel Popa (2011-prezent); Preot Vasile Bobaru (2013-prezent)
C. CIMITIRUL. Parohia nu deţine cimitir.
D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT. [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] În fiecare an parohia Topraisar a dezvoltat un sistem de activităţi social-filantropice spre venirea în ajutor a semenilor cu condiţii de trai umile, cămine de bătrâni şi de copii. Ajutorul constă în alimente, îmbrăcăminte şi încălţăminte sau alte ajutoare; trimiterea copiilor din parohie în Tabăra de Creaţie „Licăr de lumină”; pelerinaje în ţară şi străinătate; activitaţi catehetice în cadrul bisericii; dezvoltarea capacităţilor interpretativ vocale şi implementarea acestor aptitudini în cadrul corului bisericii
E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE S.A.] Preoţii din parohia Topraisar sunt activ angajaţi în lucrarea şi misiunea liturgică a Bisericii, încercând să răspundă cu seriozitate exigenţelor slujirii preoţeşti, pentru susţinerea şi consolidarea ordinii creştin-morale în viaţa comunităţi parohiale, pentru sfinţirea şi mântuirea credincioşilor. Parohia este alcătuită din 720 de familii şi aproximativ 4500 de locuitori ortodocşi (conform recensămantului din anul 2011).
F. DATE DE CONTACT PAROHIE [HRAM] „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” [ADRESA] strada Grâuşorului Nr. 2. Localitatea Topraisar, Judeţul Constanţa, cod poştal 907285 [OFICIU PAROHIAL] Nu are telefon și site oficial.
