A. ISTORICUL COMUNITĂŢII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ D.P.D.V GEOGRAFIC, ISTORICO-DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Parohia este situată în partea de vest a oraşului Hârşova, o localitate cu o vechime de două milenii, aşezată pe malul drept al Dunării, pe vatra unei vechi cetăţi daco-romane, datând din sec I d. Hr., cu numele de Carsium (toponim de origine tracică, legat de aspectul stâncos al zonei, de la care derivă şi numele de astăzi, slavizat, al localităţii). În documentele din perioada stăpânirii otomane, cetatea este trecută cu numele Harisova, iar pe hărțile germane din secolele XVII-XVIII o găsim cu numele de Chirschowa, Hirsowe, Kersova, iar în secolul al XIX-lea, Hirsowa. Cetatea este distrusă în epoca marilor invazii și refăcută tot de atâtea ori. Sunt atestate reconstrucții din timpul împăraților Constantin cel Mare și Justinian din secolele IV-VI d Hr. În secolul al XIV-lea, în timpul lui Mircea cel Bătrân, intră în componența Țării Românești. Între secolul al XV-lea și prima parte a secolului al XIX-lea este fortificație otomană. Orașul cunoaște o mare înflorire. În secolul al XIX-lea aici sosesc mocanii ardeleni care construiesc orașul modern. Centrul acestuia se afla pe malul Dunării. În jurul portului se construiesc prăvălii, depozite, bănci, iar pe dealul dinspre vest, o şcoală monumentală și o biserică pe măsură (biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena). Școala a adăpostit primul muzeu regional al Dobrogei. În timpul primului război mondial orașul a fost ars în întregime. Distrugeri mari s-au făcut și în al doilea război mondial. Epoca regimului comunist a marcat începutul decăderii orașului. Dintr-un centru al comerțului cu cereale, centru administrativ și judecătoresc, a fost reclădit cu o noua identitate. Au fost închise Judecătoria, Procuratura, Muzeul. Economia a căpătat un caracter meșteșugăresc. Lipsit de resurse, orașul a decăzut.
B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI] Biserica parohiei Hârşova I, cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, s-a construit între anii 1904-1909, în timpul păstoriei Preasfinţitului Episcop Dr. Pimen Georgescu al Dunării de Jos. Suprafaţa ocupată de construcţie este de 478 mp. Construcţia este executată după proiectele întocmite de o echipă de specialişti condusă de arhitectul Grigore Nicolau, al Prefecturii Constanţa. Supravegherea acestei construcţii a fost încredinţată inginerului-şef al jud .Constanța, D. Bănescu.
[ARHITECTURA, PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCŢII] Biserica este situată în partea de apus a oraşului, vechiul centru, pe un masiv de piatră calcaros, ce s-a aflat în interiorul fostei cetăţi romane „Carsium”, pe malul Dunării. Temelia bisericii este săpată în piatră naturală, pereţii fiind ridicaţi din cărămidă nepresată. Pardosela este placată cu gresie. Stilul bisericii este bizantin, în formă de cruce. Acoperişul este din tablă galvanizată, iar deasupra lui se înalţă şapte turle, după cum urmează: turla centrală, două principale şi patru mici, care încadrează turla centrală, toate fiind străpunse de ferestre. Din punct de vedere arhitectural, biserica păstrează în plan şi elevaţie traseele arhitecturii originale şi aparţine tipului de plan în cruce greacă. Altarul se desfăşoară în interior sub forma unui semicilindru care este acoperit de o semicalotă sferică. Catapeteasma este din lemn de stejar, cu sculptură executată de meşterul C. M. Babic din Bucureşti şi montată în vara anului 1908. Naosul susţine o frumoasă turlă deschisă. Pronaosul are formă dreptunghiulară, susţinut fiind de şase coloane, iar în partea de vest se află cafasul. Pridvorul are formă dreptunghiulară și este deschis, fiind susţinut de şase coloane.
[PICTURA] Pictura bisericii aparţine pictorului Toma Vintilescu, din Ploieşti şi a fost terminată în 1908. Este executată în tehnica „ulei mat”, în stil realist, într-o gamă caldă de culori. Împrejmuirea bisericii este din piatră şi fier şi a fost executată de fraţii Drumea din Hârşova. Construcţia a fost executată de F. Lascovar, antreprenor de lucrări publice din Galaţi. Banii necesari pentru costrucţia şi podoabele bisericii s-au adunat din donaţiile credincioşilor, Prefecturii Constanţa, Ministerului Cultelor şi Casa Regală. Cu ocazia construcţiei bisericii s-au distins, prin sprijinul deosebit: D. Bercu -primar al Hârşovei, D. Luca-preşedinte al Comitetului pentru ridicarea bisericii, fiind ajutat de C. Oancea şi Ioan Burnescu, paroh fiind Preotul Toma D. Protopopescu. Toate aceste date reies din „Pisania” ce se află pe frontispiciul bisericii. Sfinţirea bisericii a avut loc în ziua de 8 septembrie 1909 şi a fost săvârşită de către Preasfinţitul Nifon Nicolescu, al Dunării de Jos (1909-1921). Între 1979-1980, pr. Trandafir Teodor efectuează reparaţii capitale la exteriorul bisericii. În 1998, Pr. Ionita Georgel a început reparaţiile interioare, iar din 2001, lucrările se mută în exterior, la consolidarea turlelor şi a reparării şi conservării acoperişului. În anul 2007 pictura altarului cât şi a absidelor, în suprafaţă de 500 mp, a fost restaurată cu sprijinul financiar majoritar al Ministerului Culturii şi Cultelor şi prin donaţiile unor familii de credincioşi locali. Deasemeni a fost restaurată integral şi catapeteasma. Tot în anul 2007, s-au executat lucrări de reabilitare termică, prin echiparea bisericii cu o centrală, lucrare finanţată de Primăria Oraş Hârşova şi prin implicarea primarului de atunci, Dl. Chiriţă Ionel. În aceeaşi perioadă s-a construit şi aşezământul social al parohiei, cu o suprafață de 100 mp, cu finanţare proprie. Dotarea spaţiului respectiv a fost făcută prin osteneala familiei pr. Paroh Ioniţă Georgel, sprijinit de Consiliul Parohial şi câţiva enoriaşi ai parohiei. În perioada 2010-2011, s-au finalizat lucrările de reparaţie exterioară şi acoperirea celor şapte turle cu tablă aurită adusă din Ucraina, prin implicarea directă a primarului oraşului, Dl.Nădrag Tudor, iar în interior s-au mai restaurat cca 500 mp de pictură. În ziua de 6 mai 2012 a avut loc resfinţirea bisericii, de către Înaltpreasfinţitul Dr. Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, în prezenţa unui sobor de preoţi şi diaconi şi a unui mare număr de credincioşi.
[OBIECTE VECHI DE CULT, MANUSCRISE ŞI CĂRŢI VECHI] Biserica nu deţine obiecte de valoare.
[ŞIRUL PREOŢILOR] Dintre preoţii care au slujit în biserică, amintim pe: N Coadă (1919-1925), urmat de fratele său C. Coadă (1925-1929). Al. Potâncu a fost paroh din 1929 până în 1937. A urmat ca preot paroh I. Ciobanu (1937-1947). Între anii 1947-1964 au funcţionat ca preoţi Dumitru Mihai, dublat de preot Apostol, apoi de pr. Ene Manea. În anul 1974 este transferat din parohia Pecineaga, jud. Tulcea, pr. Trandafir Teodor, care, între 1979-1980 efectuează reparaţii capitale la exteriorul bisericii. În ianuarie 1989, prin deblocare, postul II a fost ocupat de pr. Ioniţă Georgel, venind prin transfer de la parohia Poşta, jud. Tulcea, care în aug. 1993 preia parohiatul. Din mai 1998 se înfiinţează Parohia Hârşova II, având ca paroh pe P.C.Pr. Mândra Nicolae, care a slujit la biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena, până în anul 2002. În noiembrie 2005, postul II al parohiei este ocupat de pr. Mantu Dănuţ, transferat de la parohia Topalu, jud. Constanţa.
C. CIMITIRUL. Se află în întreţinerea primăriei oraşului.
D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT. [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] În ianuarie 2008 s-a înfiinţat, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Dr. Teodosie Arhiepiscopul Tomisului, Serviciul de Asistenţă Socială al parohiei, sub îndrumarea prof. Any Ionita – asistent social, pentru sprijinirea persoanelor aflate în dificultate, ca o extindere a activităţii misionare a Bisericii. Din noiembrie 2010, asistentul social Any Ioniţă realizează o publicaţie de catehizare lunară, în 100 exemplare, oferite gratuit credincioşilor. Se desfăşoară anual proiecte cu caracter misionar-filantropic (ex: “Comunicare, Cuminecare, Comuniune” din anul 2014, care a reprezentat Eparhia Tomisului la concursul naţional ”Sf. Euharistie- Lumina Vieţii Creştine”; “ Bucuria de a dărui Bucurie” din anul 2015.
E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE ș.a.] În prezent se desfăşoară activități de ajutorare a celor nevoiași. Pe perioada vacanţei mari funcţionează Şcoala de vară cu tema “Icoana – Ortodoxie în culori” şi se desfăşoară Cursul de cateheză pentru adulţi “Lumină din Lumină”.
F. DATE DE CONTACT PAROHIE. [HRAM] „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”; [ADRESA] Str. Venus Nr.13B, Loc. Hârşova, jud. Constanţa; [OFICIU PAROHIAL] tel. 0241 / 871 081, pagina Facebook “Parohia Hârşova I- Constanţa”; e-mail: parohiahirsovaunu@yahoo.com .
BIBLIOGRAFIE: Boungeru, Hașotti, Murat Aşezarea daco‐romană de la Hârşova şi unele aspecte ale romanizării în Dobrogea, SCIVA, 40, 3 (1989); Constantin Nicolae, Raport de cercetare, Hârşova, jud. Constanța, Cetate, Sector Incinte Vest, CCA, Campania 2005 (2006); Vasile Pârvan, Descoperiri noi în Scythia Minor, AARMSI, 35 (1913); Adrian Rădulescu, Constantin Nicolae, Gabriel Talmațchi, Costel Chiriac, Raport de cercetare, Hârşova, jud. Constanța, Campania 1999. CCA (2000); Gabriel Talmațchi, Cristina Paraschiv –Talmațchi – Un fragment din istoria Hârşovei redat prin prisma mărturiilor documentare, An. Dob., V, 2 (1999).
