A. ISTORICUL COMUNITATII PAROHIALE. [TOPONIMIE, PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII D.P.D.V.GEOGRAFIC, ISTORICO – DEMOGRAFIC, ARHEOLOGIC, CULTURAL, ECONOMIC] Biserica Dobromir Vale cu hramul „Sf. Apostoli Petru și Pavel” este situată în comuna Dobromir, pe strada Băneasa, în Podișul Oltinei, în partea de sud a județului Constanța, la doar șase kilometri de ținutul bulgăresc cu care se învecinează în partea sudică. Denumirea acesteia este de origine bulgară, „Dobromir” fiind format din adjectivul „dobrii” = „bun” și substantivul „mir” = pace conferit după intrarea Dobrogei în componența României, pentru a comemora locuri din Bulgaria unde au fost lupte puternice în Războiul de Independență. Dobromir este singura comună din România în care etnicii turci sunt majoritari (57,77%), cu o minoritate de români (35,6%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt musulmani (57,67%), cu o minoritate de ortodocși (35,66%), în localitate funcționând și o biserică musulmană.
B. ISTORICUL BISERICII. [ISTORIA ZIDIRII EI] Se spune că în satul Dobromir Vale, înainte de 1860 a existat o casă de rugăciune ortodoxă, care pe la începutul secolului al XIX-lea s-a deteriorat, nemaiputând să corespundă unui locaș de cult. Astfel, în anul 1904 s-a început construcția unei biserici ortodoxe; a fost ridicată până la turle, însă vremurile erau tulburi, iar fondurile necesare pentru ridicarea şi finalizarea sa, foarte greu de găsit. Lăsate un timp la o parte, din cauza războaielor ce pustiau Balcanii şi Dobrogea, lucrările au fost reluate în 1923. S-a construit mare parte din ea, dar tot nu s-a reuşit finalizarea. În 1940, în baza Tratatului de la Craiova privind cedarea Cadrilaterului, s-a decis şi strămutarea comunităţilor române şi bulgare din zonele vizate de înţelegere.
Astfel, bulgarii din Dobromir Vale au părăsit satul şi biserica încă neterminată, dar pe locul vetrei lor nu s-au stabilit români (mutaţi în alte zone), ci musulmani. Se spune că, la un moment dat, nişte legionari ajunşi în zonă ar fi vrut să finalizeze lucrările, dar aceştia nu s-au mai întors niciodată. Clădirea s-a deteriorat semnificativ în anul 1991, când, în urma cutremurului, cupola cea mare a bisericii s-a prăbușit. Într-o comună locuită de majoritari musulmani, biserica a rămas în ruină și din motive neștiute astăzi, biserica se află în același stadiu. În anul 1940, după plecarea bulgarilor, au rămas multe case libere, fără să le ocupe alți cetățeni și credincioșii ortodocși, neavând locaș de cult, au transportat obiectele de la fosta casă de rugăciune, care se prăbușise, într-o casă dată lor în folosință de autoritățile de stat din vremea aceea, sfințită în anul 1940 cu destinația specială de „casă de rugăciune” pentru cultul ortodox. Casa se află în sat Dobromir Vale, pe strada Băneasa și are formă dreptunghiulară, fără turle, construită în stilul caselor țărănești din Dobrogea. Aceasta se află într-o stare avansată de degradare și necesită ample lucrări de reabilitare.
[ANEXE] Clopotniţa este construită din bârne de lemn. Aceasta necesită de asemenea reparaţii, deoarece lemnul din care este făcută este putred, existând riscul producerii unor evenimente cu consecinţe nefaste.
[OBIECTE DE CULT, MANUSCRISE ȘI CĂRȚI VECHI] Nu este cazul.
C. CIMITIRUL. Cimitirul se află în apropierea ruinelor bisericii a cărei construcţie a început în anul 1904. Nu sunt personalități bisericești înmormântate aici.
D. ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT. [ACTIVITATE CULTURALĂ, ACTIVITATE FILANTROPICĂ] Nu este cazul.
E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE, EDITORIALE, FILANTROPICE, CATEHETICE s.a.] În Parohia Dobromir se desfășoară un program de catehizare a enoriașilor și se vizite pastorale la domiciliul credincioșilor.
F. DATE DE CONTACT PAROHIE. [HRAM] ”Sf. Apostoli Petru și Pavel”; [ADRESA] loc. Dobromir Vale, strada Băneasa, jud. Constanta; [OFICIU PAROHIAL. NU SE INDICA NUMERE SAU ADRESE DE EMAIL PERSONALE] Nu are telefon și site oficial.
BIBLIOGRAFIE: Arhivele Naţionale Constanţa; Wikipedia.org/wiki/comuna_dobromir_constanţa; recensământul populaţiei 2011 – structura demografică a populaţiei, Numărul şi repartizarea teritorială a populaţiei, Naţionalitatea – Institutul Naţional de Statistică.
